Au spart, au incendiat, au vandalizat, au terorizat. Protestatarii isi uitasera ideile. Multi au plecat acasa, ingroziti. Altii au jurat sa nu mai vina. Alegeau sa fie viermi, cum le ura deputatul Iulian Urban. Sa le moara protestul in gat.
La 19,15 s-a dat stingerea. Un cocteil Molotov a dezlantuit teroarea. S-a ales praful de manifestarea pasnica iar oamenilor le inghetase "Jos Basescu!' pe limba. Dupa cinci zile de proteste fara violenta, multumita (sau din cauza?) unui ajutor (aparent) neasteptat, violenta ucidea protestul. Unora le-a fulgerat prin minte Atena. Si s-a declansat infernul. Anarhia se arata din ce in ce mai exact organizata. Ne ramasesera in minte derbedeii din Peluza Sud pomeniti de Gigi Becali. Aparusera in folclorul Pietei si ideea peluzistilor de la Rapid si Dinamo.
Si totusi. Jandarmeria comunicase ca din cele 300 de persoane retinute, aproximativ 20 se afla in banca de date cu suporteri violenti. Catalin Tolontan face socoteala si spune ca asta inseamna 7 la suta. Procent ce putea fi linistit de cel mult un procent echivalent de jandarmi. Probabil ca banca de date a Jandarmeriei s-a imbogatit in noaptea de 15 ianuarie. Ceea ce e un castig. Dar...
Grosul de 90 si ceva la suta, povestea un fin cunoscator al vietii de cartier, era format din skynneri refulati, tigani veniti la praduiala, punkeri antiUE (unul s-a si pisat demonstrativ pe steagul Uniunii). Si, desigur, haimanalele care populeaza peluzele pomenite, moarte dupa incaierari si spitalizari de urgenta. Hai la Unirea! - a urlat unul, iar dezastrul s-a mutat tactic spre Piata Unirii, dupa ce haitele reunite scosesera untul din trupele disciplinate ale jandarmilor, care aveau de pazit un singur obiectiv: carosabilul. Ca in filmele cu tampiti.
Gastile reunite de peluzisti, skynneri, punkeri, romi la manglit si alti ametiti de sorginte dubioasa erau coordonati si actionau conform unei strategii. Nu trebuie sa fii un mare specialist ca ministrul Igas (care se lauda ca, duminica seara, alaturi de un general, a coordonat actiunile jandarmilor), ca sa pricepi ca protestatarii erau cei care pierdeau. Protestatarii era cei afectati de vandalii cu fulare la gura. Asfaltul, vitrinele sparte, automobilul incendiat, magazinele spulberate, jandarmii raniti, nevinovatii saltati si amendati tembel, toti acestia treceau pe inventarul pierderilor colaterale. Curata coordonare. Aminteste de "neputinta' jandarmilor de la Costesti. Ca bonus, interlopii s-au snopit si intre ei. Iar altii au facut prapad, din principiu, fiind setati pe incaierari.
Pentru serviciile secrete, pentru jandarmi si politisti, bandele de haidamaci nu sunt o necunoscuta. Nu spun ei ca gastile si clanurile sunt monitorizate? Multi, mult mai multi decat cei 7 la suta, daca nu cumva 93 la suta sunt cunoscuti, inregistrati, fisati. Nu e nimic nou. De aici si intrebarea: cand ministrul conducea ostilitatile nu avea aceste date? Daca le avea, de ce au impins hoardele spre Piata Unirii, tolerandu-le spectacolul?
Si inca ceva: jandarmii nu mai deloc mandrie, sa fie luati mai mereu drept fraierii derbedeilor? Derbedeii au speriat protestantii, le-au sporit lehamitea, pe multi i-au facut sa renunte.
Impresia noptii de duminica a fost de haos bine stapanit. Abil dirijate, gastile si-au facut datoria. Anarhia se aratase perfect organizata.