Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vinerea trecută a avut loc la Bruxelles o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din UE, care s-a axat pe criza din Uniunea Monetară (UME). Acest dialog ar trebui, până în octombrie acest an, să ducă la propuneri concrete de ameliorare a guvernanţei economice în UE, în UME în particular.
Criza financiară şi economică a scos la iveală deficienţe mari în administrarea politicilor la nivel naţional şi în coordonarea politicilor economice între statele membre. Disciplina bugetară este un călcâi al lui Ahile în UME. Dar nu este singura slăbiciune; alte dezechilibre macroeconomice, precum deficite de cont curent mari în unele ţări, dovedesc vulnerabilităţi importante la şocuri externe. Ani de-a rândul, unele ţări au neglijat problemele legate de competitivitate - cel mai bine ilustrate de evoluţia divergentă între salarii şi productivitate.
Apartenenţa la UME aduce avantaje, dar şi obligă la o rigoare căreia unele ţări membre nu i-au făcut faţă. Regulile de funcţionare din UME va favorizat accentuarea unor dezechilibre. UME este acum la un moment al adevărului. Ori se găsesc răspunsuri eficace la carenţe structurale, ori va fi supusă la presiuni care vor conduce către destrămare, ceea ce ar avea consecinţe dramatice chiar pentru UE.
Este nevoie de o regândire a normelor de disciplină fiscală, care să descurajeze derapaje excesive. Este nevoie totodată de mecanisme şi instrumente care să ajute ţările din UME să fie competitive. Leacul durabil, ce trebuie aplicat ţărilor din UME, trebuie să urmărească câştiguri de productivitate sistematice. Numai astfel se poate asigura viabilitatea UME, ca zonă monetară optimă. Din acest punct de vedere este de făcut o distincţie între asigurarea competitivităţii prin salarii "competitive" vs câştiguri de competitivitate prin progres tehnologic.
Propunerea constituirii unui fond de asistenţă (stabilizare) este binevenită, întrucât este greu de presupus că viitorul va scuti o ţară sau alta de situaţii critice, care ar implica solidaritate condiţionată din partea celorlalte ţări membre. Totodată, reforma sistemului de reglementare şi supraveghere a pieţelor financiare trebuie să fie continuată astfel încât să se poată lupta contra riscurilor sistemice. Avem o ştire bună în acest sens: Berlin şi Paris au acelaşi punct de vedere privind această reformă.
Nu în cele din urmă, ar fi bine să se coordoneze politicile naţionale în interiorul UME, astfel încât efectele deflaţioniste ale măsurilor de mare austeritate din unele ţări să fie atenuate. Aceasta ar însemna, de pildă, ca o economie cu surplusuri externe mari să stimuleze cererea internă în anumite perioade. Deşi declinul euro din ultimele săptămâni are originea în tensiunea extraordinară din interiorul UME, această dinamică ajută exportul ţărilor aflate la mare ananghie, care au nevoie de un balon de oxigen acum, când austeritatea determină amputări ale cererii interne, ale consumului.
Citește pe Antena3.ro
