Evenimentul ar fi putut sa treaca neobservat. Ceea ce ar fi fost o pierdere, o pierdere fara precedent in istoria recenta a Romaniei. Mai ales ca vineri, 16 februarie 2007, lumea era preocupata de "cel de-al treilea bilet, de Traian Basescu!". Nimic nu anuntase evenimentul in familia Titiriga.
Evenimentul ar fi putut sa treaca neobservat. Ceea ce ar fi fost o pierdere, o pierdere fara precedent in istoria recenta a Romaniei. Mai ales ca vineri, 16 februarie 2007, lumea era preocupata de "cel de-al treilea bilet, de Traian Basescu!". Nimic nu anuntase evenimentul in familia Titiriga.
Copiii familiei Titiriga ajunsesera acasa, in provincie, ca de obicei, iar doamna T ii primise ca intotdeauna, cu bratele deschise si cu ce avea ea mai bun prin
casa. Sa fi fost cam ora pe la care dezbaterea nationala despre Mitica Bucsaru ajunsese la formatul celui de-al treilea bilet, cand doamna T se hotari sa schimbe dintr-o data cursul istoriei. Ce-i drept, afara se cam facuse intuneric, astfel ca gestul sau istoric ramanea fara comentariile indreptatite ale vecinilor de bloc, de cartier si, in cele din urma, ale vecinilor din oras. Dar fusese suficient pentru ca evenimentul sa fie surprins de copiii sai pentru a intra in istorie chiar si prin acest articol de ziar. Cu toate ca, avand in vedere apetitul local pentru barfa si can-can, stirea ar fi ajuns cu siguranta pana-n manualele alternative. Insasi comunitatea locala, mica, vioaie si greu de dus la biserica cu exceptia sarbatorilor legale, obisnuita cu tot felul de drame, care mai de care mai ciudata, a fost socata de gestul doamnei T. In fapt, doamna T, la ora la care va spuneam, fara nici o explicatie s-a dus la ghena din spatele blocului si a aruncat la gunoi trei borcane bune cu filet. Asta dupa ce doamna T, ca de altfel toate mamele din Romania, si-a terorizat ani in sir copiii, sa nu piarda sau, Doamne fereste, sa arunce vreodata un borcan cu filet. Borcan cu care le trimitea copiilor zacusca, muraturi, carnati in untura sau orice altceva s-ar fi putut trimite.
|
|