Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu mai vorbim despre crize acute sau șocuri dramatice, ci despre o stare mai subtilă, dar poate mai periculoasă: o creștere economică modestă, susținută în principal de consum - consumul privat va rămâne principalul motor, dar erodat de inflația persistentă și de majorarea unor taxe și impozite, inclusiv de noua cotă de TVA - într-un context în care dezechilibrele acumulate în ultimii ani limitează opțiunile de politică economică.
Investițiile, în special cele private - esențiale pentru o creștere durabilă - vor fi frânate de costurile ridicate de finanțare, de incertitudinea fiscală, de întârzierile cronice în implementarea proiectelor publice și de lipsa unui orizont clar de politici economice. Piața muncii e din ce în ce mai tensionată pe fondul câtorva anunțuri ale unor fabrici ce-și închid porțile la noi în țară.
România nu este în recesiune, dar nici nu reușește să accelereze. Economia a intrat într-o nouă etapă de incertitudine. Iar această zonă gri riscă să devină noua normalitate. Probabil că cea mai mare vulnerabilitate a României în 2026 este poziția sa fiscală. Deficitul bugetar ridicat și corecția lentă a finanțelor publice mențin presiunea pe costurile de finanțare ale statului. Statul riscă să rămână prins într-un cerc vicios: dobânzi mari la finanțare, investiții slabe, o creștere economică ce obosește rapid și un buget public construit în absența unui plan credibil de consolidare fiscală. Iar o astfel de fragilitate nu trece neobservată de piețele financiare când și așa traversăm o perioadă tulbure într-un context internațional instabil.
Această realitate explică și prudența politicii monetare. Spre deosebire de alte economii din regiune, unde inflația dă semne de temperare, în România presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, în special în zona alimentelor și a serviciilor. Inflația persistentă continuă să muște din puterea de cumpărare și să întrețină un sentiment difuz de nesiguranță. În aceste condiții, Banca Națională are un spațiu de manevră limitat. Orice relaxare a dobânzilor va fi, cel mai probabil, lentă și condiționată de o îmbunătățire vizibilă a indicatorilor macroeconomici.
Pentru a înțelege mai bine poziția României, merită privit tabloul regional. Potrivit unei recente analize Allianz Research, Europa Centrală și de Est intră în 2026 într-o redresare economică inegală. La nivel regional, creșterea economică ar urma să accelereze ușor, susținută de revenirea cererii interne și de stabilizarea veniturilor reale. Totuși, diferențele dintre economii se adâncesc. Polonia și Cehia continuă să se poziționeze peste media regiunii, beneficiind de investiții publice și private consistente, de o absorbție mai eficientă a fondurilor europene și de politici macroeconomice mai bine calibrate. În aceste economii, inflația a intrat pe un trend descendent mai clar, ceea ce deschide discuția despre relaxarea politicii monetare chiar din 2026. În contrast, România și Ungaria rămân mai expuse. Inflația ridicată, deficitele persistente și un climat investițional fragil frânează ritmul redresării. În timp ce în mare parte a regiunii presiunile asupra prețurilor se reduc, România continuă să se detașeze negativ, ceea ce prelungește perioada dobânzilor restrictive și amplifică riscurile pentru creșterea economică.
Problemele nu se opresc la nivel macro. Companiile se luptă într-un mediu dificil. Costurile de finanțare rămân ridicate, cererea este volatilă, iar presiunile asupra marjelor sunt constante. În loc să investească și să se extindă, multe companii aleg să se protejeze. Acolo unde guvernele transmit semnale clare de disciplină și predictibilitate, costurile de finanțare rămân sub control. În economii precum România, unde politicile publice ridică bariere investitorilor și unde ajustarea fiscală este lentă și fragmentată, vulnerabilitatea la șocuri externe rămâne ridicată.
Miza pentru România este una simplă, dar dificilă: să transforme o redresare fragilă într-o creștere sustenabilă. Contextul regional oferă oportunități, dar nu garantează convergența. Fără un climat investițional mai predictibil, mai prietenos și mai stabil, economia riscă să rămână blocată într-o zonă de performanță săracă, sau chiar „să pice în nas”.
Iar echilibristica fiscal-bugetară nu poate ține la nesfârșit.
Citește pe Antena3.ro
