x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Efecte perverse

Efecte perverse

de Adrian Vasilescu    |    30 Iun 2013   •   14:46

Faptul că de astăzi, 1 iulie 2013, se scumpesc gazele nu este tocmai o noutate. Liberalizarea pieţei energiei e un proces ce curge deja, în etape, urmând să dureze câţiva ani. Un proces pe care România nu are cum să-l evite. Ce se va întâmpla însă începând de astăzi? Vom plăti mai mult facturile la gaze: cu 8 la sută cele pentru populaţie şi cu 3 la sută cele pentru firme. Aceste creşteri sunt certe.

Şi mai departe? Vom vedea după ce vom începe să plătim. Nu avem însă niciun motiv să-i credem pe vestitorii exploziei inflaţioniste. Calculele pe care le tot prezintă ei nu au cum să fie adevărate. Un producător de pâine poate să ştie, în cazul lui, cu cât îi va creşte costul. Dar o agregare a creşterii costurilor, la nivel de ţară, cu zeci şi zeci de mii de produse, nu poate fi făcută. Orice declaraţie în acest sens nu poate fi decât fantezistă.

Unda de şoc a scumpirii gazelor se va resimţi în rata inflaţiei pe iulie. O creştere este inevitabilă. Dar efectele asupra prețurilor generale nu vor fi puternice. Prognoza Băncii Naţionale, pentru acest an, a anticipat toate mişcările posibile. Proiecţia a fost modificată. Dar… în minus: de la 3,5 la sută, rată anuală, la 3,2 la sută. Pentru că nu vor fi numai scumpiri. Bunăoară, curentul electric se ieftineşte cu 1,3 la sută tot de azi.

Cum se explică atunci vâlva inflaţionistă? Răspunsul e simplu: pe piaţa noastră, adeseori, anticiparea preţurilor n-are nicio bază obiectivă. Ea este acţionată emoţional. Și, de cele mai multe ori, infirmată de realitate. Dar astfel de anticipări sunt infirmate de realitate.

Pe o piaţă normală, preţurile au o logică. Orice modificare în costurile gazelor, ca şi ale energiei, carburanţilor etc. aduce, după caz, scumpiri ori ieftiniri într-un întreg lanţ. Dar numai la acele mărfuri care suportă noi impulsuri. Ei bine, producătorii şi comercianţii sunt tentaţi să umfle preţurile fără nici un calcul, profitând de scumpirea unor utilităţi. Numai că, nu după mult timp, piaţa reaşază lucrurile în matca lor. Preţurile care au luat-o razna fără motiv îşi revin, obligate la acest gest de legea cererii şi ofertei. De altfel, chiar şi preţuri care s-au mişcat cu motiv dau de multe ori înapoi, pentru că legea pe piaţă o face nu producătorul, ci consumatorul. Şi dacă marfa nu se vinde, producătorul este nevoit să scadă preţul. Dar cum nu se poate dispensa de profit, care-i asigură supravieţuirea, efortul lui ar fi normal să se îndrepte către costuri. În toată lumea se duce o bătălie aprigă pentru costuri mai mici. Şi pentru cifre de afaceri mai mari. Pentru dever, aşadar. Fiindcă profitul nu se scoate din preţuri ce cresc anapoda, ci dintr-un volum tot mai mare de mărfuri comercializate pe piaţă. Totodată, oferta în creştere este cel mai sigur remediu împotriva inflaţiei.

Sigur, scumpirea gazelor are influenţe perverse în sistemul preţurilor. Dar în nici un caz nu se justifică declanşarea spiralei inflaţioniste. Şi, de altfel, nici nu va fi declanşată această spirală. 

×