Elena Udrea a dat, din nou, din casă! Povestind, de data asta, cum că, pe când mergea acasă la Victor Ponta spre a negocia numirea Laurei Kovesi la șefia DNA, s-a deghizat pentru a nu fi recunoscută. Lucru de înțeles dacă ne gândim că, la vremea când s-au petrecut toate astea, cel vizitat era primul ministru al României și președintele PSD. Partid recunoscut ca principalul adversar al regimului autoritar instaurat de Amiralul Dezastrului Național. Cât despre anti-băsismul guvernului și premierului mai greu de spus așa ceva, știute fiind poruncile cu care l-a cadorisit președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, după referendumul pe care, și așa, înalte fețe de peste mări și țări nu au dat nici două parale...
Au fost, încă de atunci, oameni cu scaun la cap care i-au spus premierului Victor Ponta că ar fi fost mai frumos din partea sa să vină în fața românilor și să explice motivele pentru care a acceptat pe repede înainte așa-numitul ,,pact de coabitare’’. Dacă nu chiar să ne spună și nouă,celor care în 2012 am votat categoric împotriva lui Traian Băsescu și a bandei sale, ce riscam în cazul în care guvernul constituit în urma votului de la alegerile parlamentare din același an nu ar fi acceptat acest târg. Numai că, Victor Ponta nu a făcut-o nici atunci când era premier, așa cum nu a făcut-o nici până acum. Preferând să lanseze tot felul de vorbe-n dungă, de replici la mișto, semn foarte clar că pe domnia sa exact în cot îl doare de ce crede norodul acesta care, de regulă, la patru ani, se vede răsfățat cu apelativul ,,electoratul român, matur și responsabil’’.
Dar, dacă Victor Ponta nu a catadixit să spună fie și doar o fărâmă din acele cam incomode adevăruri, uite că Sebastian Ghiță, până mai ieri bunul său co-militant și tribun al ,,noului val’’ al partidului, ca și Elena Udrea, emblematică personalitate a regimului apus, au început să vorbească și să spună lucruri câtuși de puțin plăcute pentru Victor Ponta. Normal și corect ar fi fost ca Victor Ponta să răspundă, fie și în parte, acestor declarații. Ceea ce nici de data asta nu s-a petrecut. În schimb, după un obicei care numai a comportament al unui om politic de elită nu aduce, tocmai Victor Ponta este cel care aruncă în stânga și în dreapta cu grele acuzații. Invocându-i ca martori ai unor asemenea mișmașuri - dacă nu chiar ca părtași - ba pe Liviu Dragnea, ba, mai nou, pe Gabriel Oprea. Iar lista, după cum însuși Victor Ponta o spune, nu s-ar putea opri aici…
Face, Victor Ponta, treaba asta, fără a scoate o silabă despre care a fost locul și rolul său într-un atât de urât joc de-a uite popa, nu e popa! Asta poate și în speranța că noi, credulii, vom renunța să mai căutăm adevărul și ne vom căuta și alte subiecte de scandal. Ipoteză nu lipsită de temei , știută fiind ușurința cu care opinia publică se lasă sedusă de subiecte incendiare,de care, din păcate, politcianismul carpato-pontico-dâmbovițean nu duce lipsă. Tertip care, până la urmă, s-ar prea putea să nu fie decât un parșiv bumerang, care, departe de a-l albi, pe Victor Ponta, nu va face decât să adauge noi și mari semne de întrebare unui și așa deloc onorant palmares de contraperformanțe, al cărui titular este Victor Ponta însuși. Palmares în care, la loc de (ne)cinste se află demisia sa din funcția de premier, respectiv de președinte al PSD, anunțată mai întâi pe pagina de Facebook. Ispravă care nu este doar un accident, ea fiind urmată de alte ieșiri la rampă de o calitate foarte îndoielnică. Și acestea, tot cu patent Victor Ponta!
Vedem - mai bine mai târziu decât niciodată – că, în afara funestului binom DNA-SRI, de cel puțin cinci ani, am mai avut parte de un alt binom, la fel de rușinos și de cinic. De data asta, unul personalizat: Victor Ponta –Elena Udrea. Binom care a operat tot în registrul lui ,,cu mască și fără mască’’. Singura diferență fiind aceea că, pe când, spre a nu fi recunoscută, Elena Udrea venea acasă la Victor Ponta travestită într-o simplă bătrânică purtând o amărâtă de basma, Victor Ponta ieșea, în agora, cu masca de atlet al luptei împotriva lui Traian Băsescu și a regimului său, dar, în realitate, ne mințea de la obraz.
Mă refer la obrazul nostru, bineînțeles…