Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultimul deceniu, dezbaterea despre energie s-a concentrat aproape exclusiv pe tranziția verde și pe lupta împotriva schimbărilor climatice. Dar parcurgând raportul de referință al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) (respectiv World Energy Outlook 2025), constat o schimbare radicală de ton: în lumea de azi, energia nu mai este doar o chestiune de mediu sau un produs și o marfă din economie, ci un element central al securității naționale. Iar această schimbare de paradigmă semnalată de o analiză a sectorului energetic global ar trebui să marcheze inclusiv politica energetică a României. De fapt, raportul surprinde un paradox tulburător. Deși prețurile petrolului sunt relativ scăzute, iar piețele par bine aprovizionate, tensiunile geopolitice ating cote istorice. Conflictele active, poziționările agresive ale marilor puteri și fragmentarea comerțului global creează un context în care accesul la energie devine o monedă de forță, un instrument de putere. Abundența aparentă nu înseamnă siguranță - dimpotrivă.
Dacă în trecut lumea se temea de embargouri în piața mondială a petrolului, astăzi riscul vine din altă parte: lanțurile de aprovizionare cu minerale critice. Un singur stat - China - rafinează 19 din cele 20 de minerale strategice utilizate în energie, vehicule electrice, rețele electrice și chiar cipuri pentru inteligență artificială. Această dependență masivă nu este doar un inconvenient comercial, ci un risc sistemic. Peste jumătate dintre aceste minerale sunt deja afectate de controale la export. Într-un viitor în care electrificarea economiilor devine inevitabilă, controlul asupra nichelului, cobaltului sau manganului înseamnă control asupra infrastructurii energetice însăși. Piețele nu vor rezolva singure această problemă, iar raportul citat o spune clar: diversificarea va necesita intervenție politică masivă.
Era electricității?
Unul dintre cele mai importante mesaje ale raportului WEO25 este confirmarea unui trend ireversibil: electricitatea devine coloana vertebrală a economiilor moderne. Experții agenției internaționale pentru energie arată că, până în 2035, cererea de electricitate va crește cu 40-50% în majoritatea scenariilor analizate. Consumatorii trec la pompe de căldură, la mașini electrice, la case inteligente. Industria se electrifică. Iar inteligența artificială și centrele de date adaugă o povară imensă asupra sistemelor energetice. Investițiile în producție - în special în solar și eolian - au crescut vertiginos. Dar problema este că rețelele electrice nu țin pasul. În timp ce investițiile în generare au crescut cu aproape 70% în ultimul deceniu, investițiile în rețele au urcat doar la jumătate din acest ritm. Rezultatul? Congestie, întârzieri în racordare, prețuri volatile și riscuri crescute de blackout (pene totale de curent).
Pentru țări precum România, aflate simultan în proces de integrare a surselor regenerabile și de modernizare a sistemelor electrice, acest decalaj este un avertisment sever. Nu panourile și turbinele sunt problema, ci firele dintre ele.
Raportul subliniază și o realitate ignorată prea des în Europa: viitorul cererii de energie nu se mai află în Occident, nici măcar în China, ci în India și în economiile emergente din Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină. Aceste regiuni vor alimenta majoritatea creșterii consumului global până în 2035. Această mutare geografică schimbă regulile jocului. 80% din noua cerere de energie va proveni din zone cu iradiere solară excelentă, ceea ce explică ritmul accelerat al instalării de panouri solare la scară largă. În același timp, temperaturile ridicate și veniturile crescute duc la o creștere explozivă a cererii de aer condiționat - una dintre principalele surse de vârf de consum.
Apoi, după două decenii în care energia nucleară părea pe margine, raportul arată un reviriment clar. Peste 40 de țări includ acum energia nucleară în strategiile lor, iar peste 70 GW de noi capacități sunt în construcție - cel mai mare nivel din ultimele trei decenii. Reactoare modulare mici (SMR) intră în scenă nu ca experimente, ci ca soluții potențiale pentru industrii mari și chiar pentru centre de date. Această tendință confirmă direcția deja asumată de țara noastră în strategia sa energetică: extinderea Cernavodă și investițiile în tehnologia SMR nu sunt doar soluții climatice, ci componente de securitate energetică.
Deși tehnologiile curate avansează, emisiile continuă să crească, atingând un record de 38 de gigatone în 2024. Chiar și în scenariile optimiste ale AIE, depășirea temporară a pragului de 1,5°C este inevitabilă. Însă documentul citat subliniază ceva esențial: încă este posibil să evităm cele mai grave consecințe climatice, dacă investițiile în tranziția energetică sunt accelerate dramatic, în special în economiile în curs de dezvoltare. Aceasta este cea mai mare contradicție a momentului: tehnologiile necesare există, iar costurile lor sunt la minime istorice. Ceea ce lipsește este coordonarea politică globală.
O concluzie nu numai pentru România
World Energy Outlook 2025 nu este un document pesimist - este un apel la realism. Lumea intră în Epoca Electricității, dar fără o infrastructură pregătită. Se îndepărtează de combustibilii fosili, dar depinde masiv de minerale dominate de un singur actor global. Are mai multă tehnologie decât oricând, dar mai puțină cooperare. Pentru lumea întreagă, raportul avertizează că tranziția energetică nu este doar o cursă tehnologică, ci una geopolitică.
Pentru România, cred că lecția principală este următoarea: modernizarea rețelelor electrice, diversificarea surselor de energie și investiția în tehnologii strategice (de la nuclear la stocare și digitalizare) sunt priorități de securitate națională. Și se cer a fi tratate ca atare.
Citește pe Antena3.ro
