Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși Parlamentul României este unica instituție legiuitoare a țării, realitatea arată că, în fapt, Guvernul a legiferat, anul trecut, de trei ori mai mult decât Legislativul.
Din cele 248 de legi adoptate și promulgate, doar 62 reprezintă demersuri legislative inițiate de către senatori și deputați. 186 de legi sunt acte normative care vizează aprobarea, modificarea sau completarea unor ordonanțe de urgență, legi care abilitează Guvernul să adopte ordonanțe de urgență, legi pentru ratificarea unor acorduri sau protocoale încheiate între Guvernul României și alte entități internaționale sau legi inițiate direct de către Guvernul României și trecute, formal, prin Parlament. De patru ori – fapt fără precedent după decembrie 1989, Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului. Iar, între timp, tot Guvernul a adoptat 89 de ordonanțe de urgență, 23 de ordonanțe simple și 1.137 de hotărâri de Guvern. Practic, Guvernul a legiferat în România anului 2025, transformând Parlamentul într-o entitate executantă. Fenomenul continuă cu încercarea de acaparare și a celei de-a treia puteri în stat tot de către puterea executivă. Justiția este supusă, în această perioadă, unor presiuni fără precedent, presiuni exercitate atât de la nivel guvernamental, cât și de la nivel prezidențial. Miza este controlul asupra CSM și Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și asupra parchetelor, prin noile numiri ce urmează a fi făcute la vârful Ministerului Public și al DNA. Ultima „redută” ce urmează să fie atacată este Curtea Constituțională, asupra căreia, de asemenea, se exercită, din partea Executivului, presiuni fără precedent pentru declararea drept constituțională a unei legi ce conține măsuri declarate în nenumărate rânduri neconstituționale.
Potrivit Constituției, Parlamentul României este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Guvernul trebuie, teoretic, să se limiteze strict la organizarea executării legilor emanate de către Parlament.
În realitate, în anul 2025, Parlamentul a devenit un executant al deciziilor adoptate la nivel guvernamental. Statistica oficială, publicată pe pagina proprie a Camerei Deputaților, demonstrează că, în anul 2025, Parlamentul României a „produs”, cu totul, 248 de proiecte de lege care au fost adoptate definitiv și care au devenit legi promulgate de președintele României și publicate în Monitorul Oficial.
Problema este că, din aceste 248 de legi promulgate, doar 62 reprezintă inițiative legislative ale senatorilor și deputaților. În realitate, Guvernul a legiferat în România anului 2025. Nu mai puțin de 132 de legi reprezintă legi care au aprobat, modificat sau completat ordonanțele de urgență ale Guvernului. Cele mai multe dintre acestea sunt de aprobare a ordonanțelor de urgență adoptate de către Guvernul României în anul 2025.
Alte 20 de legi trecute prin Parlament și promulgate sunt acte normative pentru ratificarea unor acorduri sau protocoale în care același Guvern are calitatea de cosemnatar, alături de alte structuri guvernamentale sau asociative internaționale. Iar alte două legi adoptate de Parlament au fost emise pentru abilitarea Guvernului de a emite Ordonanțe de Urgență.
Cele mai importante 32 de legi, inițiate tot de la Palatul Victoria
Deși 154 de acte normative din 248 în total reprezintă o pondere uriașă, lucrurile nu se opresc aici. Din restul de legi trecute prin Parlament, 32 sunt acte normative inițiate tot de… Guvernul României. Și este vorba despre legile cu cel mai mare impact socio-economic sau asupra drepturilor și libertăților fundamentale care au făcut obiectul legiferării în anul calendaristic precedent.
Astfel, Guvernul a inițiat, iar Parlamentul a executat votarea și adoptarea Legii nr. 8/2025 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2025. Aceeași situație este prezentă și în cazul legilor 9, 10 și 11 din 2025, a bugetului de stat pe anul 2025, a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 și cea pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață. Au urmat, în același registru, Legea nr. 14/2025 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 și Legea nr. 15/2025 pentru transmiterea unui imobil situat în municipiul Tulcea, județul Tulcea, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, aflată în Subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în administrarea Ministerului Apărării Naționale.
De asemenea, au urmat Legea nr. 16/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, Legea nr. 19.2025 pentru modificarea și completarea Codului penal, Legea nr. 30/2025 pentru completarea tabelelor anexă nr. I-III la Legea nr. 143.2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri sau Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului, precum și Legea nr. 51/2025 privind cooperarea polițienească internațională și Legea nr. 53/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor.
Guvernul s-a ocupat inclusiv de instituirea unor zile naționale
Guvernul României a inițiat, iar, de asemenea, Parlamentul a votat Legea nr. 64/2025 pentru abrogarea articolului 197, alineatele 4 – 13, din Codul de procedură penală, Legea nr. 72/2025 privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, Legea nr. 73/2025 privind controlul spațiului aerian național, Legea nr. 84/2025 pentru modificarea articolului 11 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, Legea nr. 86/2025 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și Legea nr. 87/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 361/2-22 privind protecția avertizorilor în interes public.
Incredibil, dar Guvernul a legiferat și în chestiuni care țin, cutumiar, de resortul parlamentarilor. Este cazul Legii nr. 98/2025 privind instituirea Zilei Naționale a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la viața societății românești. Apoi, este vorba despre Legea nr. 132/2025 privind desființarea unei judecătorii și a parchetului de pe lângă aceasta.
Fără precedent în istoria post-decembristă, anul trecut. Guvernul a inițiat mai multe legi pentru care și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului. Vorbim, într-o primă etapă, de Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, de Legea 145/2025 privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome și de Legea nr. 163/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.
De asemenea, Parlamentul a votat, pe repede înainte, inițiative ale Guvernului precum Legea 181/2025 pentru modificarea și completarea Legii 132/2017 privind RCA, Legea nr. 187/2025 pentru modificarea și completarea Legii 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, Legea nr. 189/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, Legea nr. 196/2025 pentru completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, Legea nr. 202/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, Legea nr. 203/2025 pentru completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare. Legea nr. 204/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2005 privind cazierul judiciar și Legea nr. 238/2025 privind implementarea unor aspecte privind punctul unic de acces european care oferă accesul centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate.
Raport de 1.435 de acte normative la 62, în favoarea Executivului
Nu în ultimul rând, tot Guvernul României a inițiat Legea nr. 239/2025, pentru care și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Trăgând linie, toate aceste acte normative dau un rezultat de 186 de legi, din 248 adoptate de Parlament, ceea ce rezultă că parlamentarii au inițiat, în „regie proprie” doar 62 de acte normative adoptate de către legislativ și promulgate de președintele României.
Însă ingerința Guvernului în actul de legiferare nu se oprește nici aici. Anul trecut, Executivul a emis 89 de ordonanțe de urgență, 23 de ordonanțe simple și 1.137 de hotărâri de guvern. Raportul, astfel, la actele normative inițiale, este de 1.435 pentru Guvern la 62 pentru Parlament, ceea ce a transformat Legislativul într-o simplă anexă a Guvernului.
Pasul II – subordonarea CSM, acapararea marilor parchete și destructurarea instanței supreme
În paralel, puterea executivă lucrează intens pentru a acapara și cea de-a treia putere în stat, cea judecătorească, putere care opune rezistență în ceea ce înseamnă executarea dictatelor de la Palatul Victoria.
Sunt două ținte predilecte către care se îndreaptă aceste atacuri. Prima este judecătoarea Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar a doua este Consiliul Superior al Magistraturii.
Guvernul, pe de o parte, și președintele României, pe de altă parte, acționează în această perioadă pentru a pune justiție cu „botul pe labe”. La Palatul Victoria s-a constituit un grup de lucru, din care fac parte și ONG-urile #rezist care au protestat față de justiție, odată cu apariția filmului Recorder. Acest grup vrea să stabilească modalități de modificare a legilor justiției care, aprobate în 2022, au condus la ridicarea MCV.
Miza este una extrem de ridicată, începând cu propunerea pentru nominalizarea noilor șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcției Naționale Anticorupție, până la finalul lunii martie.
Luna aceasta, Nicușor Dan ar trebui să declanșeze și „referendumul” ilegal și neconstituțional la nivelul sistemului judiciar, de rezultatele acestei consultări depinzând, în opinia nesusținută de vreo reglementare legală sau constituțională a președintelui, rămânerea sau nu în funcțiune a actualului Consiliu Superior al Magistraturii – garantul independenței justiției în România.
Adrian Toni Neacșu, fost judecător: Puci administrativ al șefei CCR, care s-a predat Executivului
Ultima „redută” pe care Guvernul vrea să o cucerească este Curtea Constituțională. Iar faptul că CCR nu a dat, pe 28 decembrie 2025, verdictul final în chestiunea legii pensiilor magistraților, a generat un adevărat război împotriva a patru judecători constituționali care au refuzat să se predea Executivului. Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, a făcut o analiză chirurgicală a modului în care actuala președintă a CCR s-a pus la dispoziția lui Ilie Bolojan, cu toate că legea o obliga să facă exact ce au făcut cei patru judecători „disidenți”.
Într-o postare pe contul său de socializare, Adrian Toni Neacșu susține că „ceea ce s-a petrecut sub bagheta președintelui CCR, Simina Tănăsescu, nu a fost o simplă divergență de opinii, ci un veritabil puci administrativ al președintelui, o execuție a normelor legale, prin care «garantul supremației Constituției» a fost predat, cu cheile la vedere, calendarului politic al puterii executive. În arhitectura decizională a Curții Constituționale, echilibrul dintre celeritate și rigoare este menținut și prin mecanisme procedurale de siguranță”.
Avocatul arată că textul articolului 58 alineat 3 din Legea nr. 47/1992 a CCR, care stipulează obligativitatea amânării pronunțării cauzei la cererea unui judecător, susținută de cel puțin o treime din membrii Plenului, constituie o astfel de garanție împotriva „dictaturii majorității”. Articolul respectiv precizează că „în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și președintele Curții Constituționale sau cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată, ținându-se seama de urgența cauzei”, iar textul este prezent în procedura jurisdicțională a CCR încă din 1992, când a fost elaborat primul Regulament de organizare și funcționare, iar în 2004 a fost preluat întocmai în chiar cuprinsul Legii nr. 47/1992.
Timp de 30 de ani, nimeni nu a încălcat legea în această manieră
„În 30 de ani de funcționare a Curții Constituționale, textul nu a ridicat absolut nici un fel de probleme. Ori de câte ori un judecător a cerut întreruperea deliberării și aceasta a fost susținută fie de președintele CCR, fie de cel puțin 3 judecători pronunțarea a fost amânată. Logica legiuitorului este clară: dacă o treime din gardienii Constituției consideră că problemele nu sunt suficient studiate, legitimitatea oricărei decizii luate prin forțarea votului ar fi compromisă. În acest caz, amânarea devine obligatorie prin efectul legii, președintele sau restul Plenului nemaiavând drept de veto asupra oportunității amânării. Textul previne situația în care o majoritate conjuncturală ar încerca să „grăbească” o soluție înainte ca toate argumentele minorității să fie epuizate. Timp de 30 de ani, nimeni nu a încălcat această prevedere legală, asta până a apărut ca președinte al CCR doamna Simina Tănăsescu”, arată fostul judecător. Potrivit acestuia, „cei patru judecători CCR au refuzat să se prezinte la o ședință care din punct de vedere juridic nu există: în data de 28.12.2025 deliberarea s-a întrerupt de drept, prin votul a 4 judecători întemeiat pe articolul 58 alineat 3. Majoritatea din CCR nu a putut oferi satisfacție Guvernului de a primi o pronunțare până la 1 ianuarie, deși pentru asta au călcat în picioare însăși legea de funcționare a Curții. Normal că frustrarea e mare, dacă tot abuzezi atunci măcar să-ți atingi obiectivele. Minoritatea disidentă din CCR a distrus aceste planuri, folosindu-se de legea care e de partea lor: amânarea cauzei a avut loc prin votul a patru judecători, astfel încât ședința în continuarea deliberărilor de a doua zi nu a existat din punct de vedere juridic, a fost doar exprimarea abuzului și încăpățânării administrative a președintelui”.
Trebuia bifată o decizie cu orice preț
Toni Neacșu subliniază că „președintele CCR, Simina Tănăsescu, a orchestrat un puci în interiorul Curţii Constituţionale pentru a subordona majoritatea constituită ad hoc acolo scopurilor și intereselor Guvernului. Este un cinism fără margini ca un singur om să cenzureze «nevoia de studio» a patru judecători constituționali, pretinzând că agenda politică externă a Curții are prioritate în fața calității și temeiniciei deciziei juridice. Prin acest gest, Președintele CCR a desființat caracterul colegial al instituției, transformând Plenul într-un pluton de execuție procedurală unde votul nu mai este rezultatul convingerii, ci al presiunii și al ordinului de zi al coaliției de guvernare”.
„Această grabă suspectă de a bifa o decizie cu orice preț, călcând în picioare drepturile elementare ale minorității calificate, golește de conținut însăși noțiunea de justiție constituțională. O decizie «smulsă» prin forțarea votului și prin blocarea deliberării este o decizie viciată la rădăcină, o hotărâre care poartă amprenta arbitrariului, nu a dreptului. În momentul în care gardianul legii supreme își sabotează propria lege de funcționare pentru a servi interese de moment, independența justiției constituționale devine o amintire, iar Curtea se transformă dintr-un arbitru neutru într-un instrument de manevră politică. Un minim instinct democratic sau măcar de conservare ar trebui să sune alarma la gândul că suntem pe punctul ca singurul garant instituțional al supremației Constituției în România să devină doar o anexă a programului de guvernare al Guvernului Bolojan sau a protocolului coaliției”, a conchis avocatul.
Citește pe Antena3.ro
