In ajunul deschiderii summit-ului G8, de la Sankt Petersburg, fostul premier ucrainean Iulia Timosenko semneaza un comentariu pe tema securitatii energetice.

Angajament multilateral pentru securitatea energetica

In ajunul deschiderii summitului G8 de la Sankt Petersburg, gazduit de Rusia incepand de azi, fostul premier ucrainean Iulia Timosenko semneaza un comentariu pe tema securitatii energetice, care preocupa in prezent intreaga Europa si nu numai. Va prezentam acest comentariu in exclusivitate.

"Nevoia noastra globala pentru siguranta energetica ne leaga asemeni retelei internationale care o livreaza; un esec intr-o parte a retelei ii va afecta inevitabil pe toti. Interesele locale si conflictele persistente care planeaza asupra retelelor noastre, inclusiv problema nerezolvata inca a furnizarii gazului rusesc catre Ucraina si Europa au ridicat din nou tema energiei folosite ca arma pentru a castiga instrumente politice. Securitatea energetica este primul subiect pe agenda summit-ului G8 gazduita de presedintele Vladimir Putin la Sankt Petersburg. G8 a identificat corect problema economica cheie, independenta energetica, iar acum este timpul ca partile sa se implice in aceasta problema.

Pentru unele state care sunt binecuvantate cu rezerve importante de petrol si gaze, utilizarea exporturilor de energie pentru a-si recompensa prietenii si a-si pedepsi dusmanii pare o optiune tentanta. In ziua de astazi este mult mai probabil sa subminezi statele dusmane si prietene, in egala masura, si sa faci rau acelor tari care nutresc astfel de tentatii. Embargourile energetice s-au dovedit in general contraproductive. Cresterile de preturi care au urmat embargourile impuse de OPEC in anii ’70 nu au mai putut fi sustinute si au condus la eforturi de conservare si expansiunea productiei in tarile care nu sunt membre ale OPEC. Drept urmare, cota OPEC in exporturile mondiale de petrol a scazut drastic in cei 12 ani care au urmat embargoului din 1973-1974.

Experienta ne-a invatat ca transparenta si stabilitatea preturilor sunt in interesul tuturor. Urmarirea acestor principii in timp ce incurajam dezvoltarea pietelor mondiale este esentiala in vederea unor perspective mai mari de crestere a economiei mondiale. Atunci cand Rusia a cautat, la inceputul anului, sa creasca de patru ori pretul exporturilor sale de gaze catre Ucraina, a argumentat ca erau doar cursurile impuse de piata. Mesajul a parut corect si a fost pentru scurt timp pe placul persoanelor de decizie si investitorilor care nu cunosteau pe deplin situatia.

De fapt, modificarile preturilor administrate, implementate de-a lungul timpului, nu au fost niciodata contestate; intr-adevar, cateva ajustari ale preturilor interne pentru Ucraina au fost in ordine. Din nefericire pentru vecinii Rusiei, nu piata determina ce pret se plateste pentru gazul rusesc sau pentru transport, ci Gazprom si presedintele companiei, Dmitri Medvedev, care este si prim-vicepremierul Guvernului rus hotarasc acest lucru. Pretul pe care Gazprom il cere este diferit pentru fiecare tara vecina Rusiei si este in mare parte determinat de relatiile politice cu Kremlinul. Din punct de vedere economic, furnizarea de gaz si tarifele de transport sunt legate mai mult de relatiile politice decat de cerere si oferta sau de evaluarile privind transportul de gaz.

Ucraina a fost amenintata cu o imediata crestere de patru ori a preturilor - sau intreruperea furnizarii de gaz - ca urmare a nou-intemeiatei independente fata de Rusia in timpul Revolutiei Portocalii. Georgia, simtind la randul ei furia Moscovei care a urmat Revolutiei Trandafirilor, s-a confruntat cu potentiale si daunatoare cresteri de preturi. Belarus, care se afla inca intr-o stransa aliniere cu Kremlinul, continua sa se bucure de gaz puternic subventionat.

Desigur, Ucraina nu a fost singura tara supusa riscului de aceasta marginalizare; sufera, de asemena, furnizori ca Turkmenistan, izolat geografic de conditiile de tranzit prin Rusia. Efectele preturilor si temerile legate de intreruperea aprovizionarii au avut consecinte importante si pentru natiunile consumatoare din Europa Centrala si de Vest. Probabil ca interventiile imediate multilaterale din partea Uniunii Europene si, posibil, a Statelor Unite au determinat Gazprom sa dea din nou drumul la gaz.

Gazele naturale sunt probabil marfa cea mai vulnerabila la intreruperile de aprovizionare induse de anumite evenimente. Conductele fixe interconectate ii blocheaza pe producatori si pe consumatori intr-o relatie de dependenta. Diversificarea modalitatilor de transport a gazelor naturale este o provocare de dezvoltare pe termen lung, care necesita investitii enorme si angajament politic la nivel multilateral.

Multe solutii sunt deja luate in considerare: noi capacitati de stocare a gazelor naturale, eficienta sporita, extinderea productiei domestice de petrol si gaze si rezerve de energie alternativa precum gazul metan din bazinele carbonifere. In plus, se contureaza rapid si o piata a gazului natural lichefiat. Este mult mai real sa diversifici lantul de furnizare, chiar daca in crestere, importand gaz mai degraba de la producatori indepartati decat de la furnizorii monopolisti de alaturi. Toate aceste eforturi laolalta vor atenua socurile intr-o oarecare masura si vor crea o mai mare autonomie energetica. Deocamdata mai sunt multe de facut.

In primul rand, liderii G8 ar trebui sa ia in considerare implementarea unor standarde in tranzactiile cu energie, cerand contracte deschise si transparente in conformitate cu cele mai bune practici din afaceri. Este important sa se atenueze impactul global al politicienilor locali care au programe non-energetice sau urmaresc numai interesele lor limitate. Astazi vedem aceste probleme in companii detinute de stat din America Latina, framantari politice in Africa, tensiuni in Orientul Mijlociu, ca si in intermedieri dubioase de afaceri, cum ar fi indoielnica afacere cu gaz dintre Ucraina si Rusia, cunoscuta ca RUE (RosUkrEnergo).

La final, securitatea energetica pentru toti locuitorii Europei necesita recunoasterea faptului ca relatiile dintre resursele si capacitatile de transport ne fac interdependenti. Aici poate sa intervina "Alianta Energetica" a consumatorilor si furnizorilor, incepand cu faptul ca statele europene pot garanta furnizarea de energie in situatia in care intr-un stat apar probleme majore. "Conventia energetica", punand accentul pe accesul la piata energetica si pe transparenta, reprezinta un efort laudabil, dar nu este suficient pentru momentele de criza. Pietele energetice nu sunt inca pregatite sa faca fata unei eventuale intreruperi. "Conventia energetica" poate deveni un mijloc de atingere a securitatii energetice colective.

Este datoria noastra ca lideri sa punem bazele unui viitor energetic sigur. Tolerarea afacerilor dubioase de dragul eficacitatii politice va costa mai mult in viitor pentru noi toti. Atunci cand apar conflicte inevitabile, increderea publica, credibilitatea politica si siguranta pietelor sunt inutil sacrificate - asa cum s-a intamplat in cazul Rusiei si Ucrainei. Amenintarile la adresa securitatii energetice trebuie rezolvate tinand cont de toate partile implicate. Natura interdependenta a infrastructurii energetice necesita o abordare multilaterala. Ne bazam cu totii pe ea." (Iulia Timosenko, fost prim-ministru al Ucrainei)

Copyright: Project Syndicate, 2006 www.project-syndicate.org
Traducerea si adaptarea: Iohanna Onaca Purdea

RUSIA GAZDUIESTE PRIMUL SUMMIT G8

Presedintele rus, Vladimir Putin, ii primeste azi la Sankt-Petersburg pe omologii sai din cadrul G8 intr-un context international incarcat de dosare spinoase, de la chestiunea nucleara iraniana la violentele dintre Israel si Liban, trecand prin dosarul rachetelor nord-coreene. Summitul G8 va fi precedat de o intalnire bilaterala intre Putin si omologul sau american, George W. Bush. PREMIERA PENTRU RUSI. Este pentru prima oara cand Rusia prezideaza acest club neoficial al tarilor bogate (Germania, Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Italia si Japonia), unde pana acum a facut figura unui outsider, economia sa si modelul sau politic diferind sensibil fata de ale altora, comenteaza France Presse. Inainte ca violentele sa reizbucneasca in Orientul Mijlociu, cu bombardamentele din Liban si tirurile Hezbollah asupra nordului statului israelian, energia figura in fruntea ordinii de zi a G8, deoarece, de la "razboiul gazelor" dintre Moscova si Kiev de iarna trecuta, fiecare tabara isi apara viziunea proprie asupra "securitatii energetice". Securitate de oferta pentru unii, de cerere pentru altii, comenteaza AFP. TEMATICA. Dosarul energetic risca sa fie eclipsat de probleme urgente, cum ar fi dosarul nuclear iranian, rachetele nord-coreene si tensiunile din Orientul Mijlociu. In fine, in acest "balet" diplomatic si economic complex, un loc urmeaza sa fie rezervat problemelor democratiei si drepturilor omului din Rusia, care suscita semne de intrebare si critici, in special SUA. (Marina Constantinoiu)