Fii foarte "atent" când mănânci

Cel mai mare hoţ din oraş se duce la un înţelept, într-o ultimă încercare de a găsi pe cineva care să-l ajute să devină un iluminat. "Am venit la tine, pentru că toţi înţelepţii la care am fost până acum mi-au zis să mă las de furat. Eu pot renunţa la orice, dar la furat este imposibil. Asta-i meseria mea". Cu îngăduinţă şi răbdare înţeleptul i-a spus: "Dacă ţi-au cerut să renunţi la furat, sigur nu erau sfinţi, ci nişte hoţi. Continuă să furi, fă-ţi meseria foarte bine. Un singur lucru să adaugi: să fii atent, să fii foarte atent la fiecare lucru pe care îl furi". Peste o vreme, hoţul se întoarce la înţelept şi-i spune: "M-ai păcălit. Am fost la casa unor negustori şi timp de trei ore n-am fost în stare să fur nimic. Cum puneam mâna pe bijuterii, îmi dădeam seama că nu sunt atent. Le puneam la loc, eram foarte atent şi apoi iarăşi nu mai eram atent. Aşa că n-am mai fost în stare să fur"...

Vedeţi ce s-a întâmplat? Înţeleptul acesta era chiar înţelept. El nu i-a interzis hoţului să fure. El l-a încurajat copios. I-a spus: "Fură în continuare". Înţeleptul ştia că omul tinde să facă ceea ce-i este interzis, la fel ca şi copiii. Omul tinde să gândească ce nu-i place şi să facă ceea ce nu-şi doreşte.

Asta şade-n natura profundă a experienţei emoţionale: să fii atras de ceea ce nu vrei, de ceea ce te enervează cumplit, de ceea ce te deranjează fantastic. Aici este paradoxul: să ţi se întâmple ceea ce dezavuezi total şi chiar să faci ceea ce nu suporţi să faci, dar - în acelaşi timp - să înţelegi că nu poţi trăi fără toate aceste situaţii neplăcute. Vrei să fii un iluminat, dar nu te poţi lăsa de furat. Vrei să fii bun, dar nu te poţi lăsa de faptele tale rele! Vrei să fii fericit, dar nu te poţi dezbăra de obiceiul de a te simţi nefericit din orice. La fel ca hoţul din poveste, cauţi natura ta luminoasă, dar îţi faci singur concesii, crezi că poţi ocoli disciplina şi atunci îţi spui: "vreau să fiu un om bun, dar - în nici un caz, nu pot renunţa să-i critic pe cei răi!"

Dacă vrei un lucru, dar ceva te împiedică să ajungi al el, nu-i spune "nu" piedicii, ci fii atent la ceea ce faci. Dacă vrei să scapi de obiceiul de a mânca în exces, fii atent când mănânci. Fii atent la fiecare bucăţică. Priveşte-o, miroase-o, încearcă să o auzi chiar dacă mâncarea pare că nu vorbeşte. Nu lăsa mintea să colinde pe munţi şi văi, nu-i da voie atenţiei să te ducă în altă parte, căci tocmai atunci mănânci inconştient. Şi dacă mănânci inconştient, ai să mănânci iarăşi prea mult, ai să te îngraşi şi ai să devii dependent de mâncare. Cu timpul ai să deteşti mâncarea care te-a deformat şi, în acelaşi timp, fiecare miros, fiecare... imagine îţi va atrage papilele gustative şi te va prinde în capcană.

Orice lucru la care nu poţi renunţa persistă atâta vreme cât îl faci doar cu o bucăţică de conştienţă. Dacă mănânci şi-n vremea asta mintea ta se gândeşte la întâlnirea de mâine sau la cearta de ieri, ai să mănânci inconştient şi nu-i de mirare că devii dependent de mâncare, apoi te îngraşi şi te simţi frustrat. De aceea, fii atent la fiecare înghiţitură. Mănâncă atent. Fii concentrat asupra fiecărei bucăţele, nu pierde atenţia nici o clipă şi vei ajunge în final precum hoţul. Ai să zici: "Nu mai sunt în stare să mănânc mult!"

Asta-i o strategie, un şiretlic mărunt, dar foarte eficient în orice situaţie pe care nu ţi-o doreşti. Un om, un defect de caracter, un obicei stânjenitor, o incapacitate derutantă nu pot fi înlăturate dacă le spui "nu, nu te vreau" şi nici afirmându-le ca entităţi care fac parte din felul tău de a fi. Tu nu poţi scăpa de ele doar pentru că inconştientul a învăţat să le facă şi atunci când tu nu eşti conştient. În fapt, nu poţi scăpa de ceea ce-ţi displace pentru că te gândeşti la cu totul altceva în clipa în care faci exact ce nu suporţi. Dar, dacă eşti conştient, dacă devii atent, dacă poţi fi profund concentrat şi prezent, îi creezi inconştientului tău alt obicei. Ai să scapi de obiceiurile nedorite în clipa în care le faci... lucid şi eşti atent la fiecare amănunt, căci atunci înţelegi că tu eşti neatent. Tu faci din neatenţie ceea ce nu vrei. Când faci o prostie cu toată luciditatea, îţi piere cheful, te laşi de ea, dintr-o dată apare iluminarea. Şi atunci ai scăpat... de obiceiul pe care-l credeai etern!