Florin Chilian - 1234

Un sir de numere ca intr-un joc de copii... poate. Poate ca e mult mai mult decat atat, poate ca e totul, desi la fel de bine ar putea fi definitia exacta a nimicului.

Un sir de numere ca intr-un joc de copii... poate. Poate ca e mult mai mult decat atat, poate ca e totul, desi la fel de bine ar putea fi definitia exacta a nimicului. Doua realitati perfect posibile intr-un echilibru ciudat ce ar fi imposibil daca ar reusi sa se anuleze reciproc. Totul sau nimic. Viata ca o joaca... Nu se anuleaza, doar te obliga sa iei decizii, sa faci alegeri.

Jocul... sau bataia de joc?!

Cine decide ce e sau in functie de ce definim joaca clipelor ce ne compun in raport cu anularea bataii de joc?

Multe intelesuri aici doar amestecand cifrele. Mesaje secrete intelese numai de doi oameni, promisiuni de A FI incepand cu ziua de maine atunci cand incepi sa numeri: 1, 2, 3 si de la 4 iti promiti sa traiesti cu adevarat tragand cu teama, furie, disperare aer in piept sau sa incepi muzica dandu-i ritm sau integrand-o in ritmul propriei vieti: 1, 2, 3, 4... o masura de patru. Patru camarute ce fac unicitatea unei inimi de om. Tot joaca asta are insa in ea si amintirea ce a durut prea tare si ruga catre tot ce-i mai sfant si mai curat de a nu mai durea, pentru ca durerea era mult prea mare. Mai poti gasi in sirul acesta de numere, daca te joci, si semnul crucii, dar si singuratatea celor patru pereti in care ti s-a incuiat sufletul copilariei cand tie, un copil, ti se cerea sa salvezi toata lumea ta de copil - familia... O joaca cu lacrimi in ochi, un joc mult prea serios pentru ca un copil sa inteleaga de ce, de ce lui?! Si sa se roage atat de tare sa nu mai doara pana cand ceva undeva s-a rupt si dorinta s-a implinit. N-a mai durut, pentru ca ai ascuns atat de adanc in suflet amintirea durerii incat acum nu mai intelegi de ce faci cand faci ce n-ai dori sa faci si ti-ai insusit vina... Toate drumurile spre tine sunt incuiate acolo dintr-un sentiment aberant de vinovatie asumata laolalta cu groaza de demult si... nu mai stii si nu mai vezi si asta ti se spune ca e "normal". Poate fi si o urare de "La multi ani!" de departe, totul depinzand de taina jocului cu 1234, din care poti face si 17, 9, 18, dar si 20. Sigur ca toate astea pot insemna totul si nimic de fapt. Am sa las la o parte si pe 2 si pe 4 si, amintindu-mi de o statistica data publicitatii de OMS acum ceva vreme, am sa pun alaturi de 1 pe 3. Inspaimantatoare definitie a "normalitatii"! Unu din trei oameni de pe pamant sufera de o boala psihica diagnosticata sau nu. Teribila realitate si brusc parca nu-ti mai vine sa te urci insotit intr-un taxi vreodata. Cum sa-ti recuperezi linistea, echilibrul sau starea de normalitate cand tocmai anormalul a ajuns sa dea definitia firescului? Cum sa mai judeci si in raport cu ce binele si raul? Care sunt de acum sistemele adevarate de referinta, cele care te apara de boala, de rau?! Unde sa-ti mai cauti adevarurile acelea care sa te defineasca la esenta intarindu-te structural in fata neantului devenit brusc lege a firii? Cine e bolnavul 1 sau 3?! Raspunsul e, oricat ar durea, acolo in lumea de suferinta verde, demult incuiata, renegata si de neacceptat acum a bolii autoinduse pentru a-ti tine familia unita in linistea unei case ce ar fi trebuit sa fie camin. Multe, prea multe din actiunile noastre de oameni maturi se nasc din grozaviile traite in copilarie si noi nu stim si nu acceptam asta, pentru ca de regula e un "film prost...", iar noua nu ni se poate intampla asa ceva. Noi am "uitat" si nu cred ca tine de rai institutia asta a uitarii, ci de iad.

143 si speranta ca fratii se vor regasi ca frati-intelegand, 4.224 sau bataia de joc? Cine decide? Peste toate e o constanta: Timpul vietii. Singura moneda adevarata de schimb. Nu se intoarce, n-o poti lua inapoi, nu te poti razgandi. E un dar si nu poate fi vreodata bataie de joc, ci o reverenta. Poate ca alegem pe deplin constienti sa-l condamnam pe al treilea in folosul pactului, a alegerii facute de mult spre a nu mai durea, si asta ar fi de neiertat, intrucat pentru el timpul se poate sfarsi mincinos. El stie... si asta e o taina sau o minune a jocului. 1234.