Traim anapoda. Grajdarii s-au instalat la palat, repetentii la catedra, delapidatorii isi slefuiesc imaginea de vistiernici imaculati, iar banditii sint angajati in timpul liber pe post de paznici ai puscariilor.
Trăim anapoda. Grăjdarii s-au instalat la palat, repetenţii la catedră, delapidatorii îşi şlefuiesc imaginea de vistiernici imaculaţi, iar bandiţii sînt angajaţi în timpul liber pe post de paznici ai puşcăriilor. Dezordinea, cîndva doar atribut al trăirilor aeriene, devine agresivă, ridică impostura la rang de virtute, impune lideri funeşti şi idealuri pe măsură.
La malul mării, cotropit probabil de nostalgia tangajului, căci despre balans bahic nici nu putea fi vorba, primul matelot al ţării perora despre idioţenie şi idioţi. Abia înfiripata bănuială a unui moment de luciditate s-a risipit repede. Discursul nu era unul autocritic. Ci doar aceeaşi peluză politică, în care golănia capătă caratele instituţiei. Ceva mai la deal, într-un alt bărăgan, unul al fotbalului, Bogdan Mara trăia la fel de original bucuria reuşitei în viaţă. După ce a marcat al doilea gol al său în poarta Argeşului, gol egal cu victoria Unirii Urziceni, a lansat înjurătură grea către o ţintă neidentificată. Reluările televiziunii l-au trădat, devoalînd publicului larg tainele unui conflict de grup restrîns. Spre deosebire de primul caz, fotbalistul a dovedit că în ieşirile publice este capabil să-şi înfrîneze pornirile. Invitat fiind la microfonul unei emisiuni realizate imediat după meci, Mara şi-a reconstruit discursul pe un ton civilizat, demonstrînd chiar şi prin dedublare că este capabil să descifreze între mitocănie şi comportament civilizat.
Autocenzura ca efect al educaţiei nu are nimic comun cu inhibiţia, nu împovărează nicidecum francheţea. Realităţile şi în special cele deranjante trebuie vorbite. Altfel ne-am îngropa în primitivism. Dar spunerea, oricît de dură şi tăioasă ar fi ea, nu are voie să împrumute ecoul grotei.
Fotbalul ocupă în peisaj un loc de vizibilitate maximă. Tot fotbalul împrumută asiduu din stricăciunile vieţii, le rafinează şi le reintroduce în circuit graţie publicităţii masive de care beneficiază. Am crezut că prin scandalurile precedente debutului în noul campionat s-a eliberat suficientă energie negativă pentru a beneficia de o atmosferă mai calmă în perioada imediat următoare. M-am înşelat amarnic. Conducătorii cluburilor par mai nevorbiţi ca niciodată şi, în consecinţă, au luat start lansat în bălăcăreala generală. Dacă responsabilii federali, cei care promiteau severitate maximă şi aplicarea necondiţionată a celor mai cuviincioase sancţiuni, nu vor acţiona la fel de lansat, dezastrul este asigurat.
Trăim anapoda. Dar nu trebuie să ne împăcăm cu soarta. Mara a avut puterea să se corecteze la finalul meciului Unirea – FC Argeş. Şi fotbaliştii pot constitui un bun exemplu pentru iubiţii noştri conducători.