Gigi Becali, dresor de papagali şi alte dobitoace

Paranoia a scurtcircuitat din nou instalaţia gânditoare a teribilului domn Gigione. Pacientul a evoluat în toată splendoarea diagnosticului la conferinţa de presă prilejuită de prezentarea lui Dorinel Munteanu ca nou antrenor al Stelei. Spectacol total, spectacol delirant la palat, un palat retrogradat vremelnic la statutul de prăvălie a dezmăţului opulent. Vigoarea primitivă a discursului practicat de Gigi Becali a adus asistenţa în stare de şoc. Nimeni nu a dat cuvenita replică, nimeni n-a reacţionat pe măsură, nimeni nu a sunat la 112. Poate pentru că ceea ce se întâmpla aievea părea mai degrabă ireal.

Gigi Becali a avut comportamentul masculului dominant. Dorinel Munteanu, impresarul acestuia şi Valeriu Argăseală au tăcut servil. Ei erau forţaţi la o atitudine umilă faţă de patron prin fişa postului, obedienţa fiindu-le recompensată prin simbrie. Nimic nu justifică însă faptul că jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă au acceptat să fie călcaţi în picioare fără să crâcnească. Li s-a spus că sunt dobitoci, că sunt nişte papagali şi nişte proşti, că acceptă de bună voie să fie umiliţi şi chiar cerşesc pe la porţile palatului înjurătura marelui ratingos pentru că numai astfel îşi pot câştiga leafa.

Am sperat până în ultimul moment că o fărâma de demnitate şi solidaritatea de breaslă vor determina părăsirea sălii de către ziariştii aflaţi la locul faptei. Că oratorul obraznic peste măsură va rămâne să urle în pustiu. M-am înşelat amarnic. Gigi Becali ştia cu cine are de-a face. Masculul dominant putea întinde coarda oricât îi era poftă. Micuţii erau bine dresaţi să-i ciugulească din palmă şi, apoi, să-i propovăduiască aberaţiile fără pic de discernământ.

Războinicul catacombelor s-a scos. S-a spălat pe mâini de toate păcatele prin minciună. Nu cu mult timp în urmă, atunci când echipa avea realizări, patronul susţinea că toatele meritele îi revin în exclusivitate, după cum şi deciziile importante îi aparţin tot lui. Acum, în perioadă de cumpănă, Becali face tir cu găini moarte. Sunt vinovaţi jucătorii şi suporterii, sunt vinovaţi antrenorii şi cei care s-au ocupat de transferuri, toţi cei care se mai mişcă pe lângă echipă sunt vinovaţi în afară de sine, cel fără de prihană. Evident, vinovat este şi Marius Lăcătuş pentru că şi-a dat demisia, răpindu-i astfel patronului plăcerea de a-l demite. Şi această mişcare a fost reparată prin minciună. A fost inventată informaţia conform căreia Lăcătuş a dorit să revină asupra demisiei, dar patronul fudul şi destul s-a opus.

Putem accepta că Gigi Becali avea tot dreptul să mintă în apărarea sa. Nu au însă nici o scuză cei care-i protejează minciunile. Iar cei care le preiau şi le girează, prin prestaţie proprie, ca adevăruri de fapt sunt şi mai vinovaţi decât Gigi Becali. Nu poţi să vorbeşti despre “Răzgândirea lui Lăcătuş” decât dacă eşti prost informat sau dacă accepţi comanda dresorului de papagali şi alte dobitoace.