Lupii tineri portocalii isi incalzesc scaunele, le potrivesc inaltimea. Schimba ghivecele, reorganizeaza secretariatele, agata vederile din Miami si potrivesc dupa grosime volumele enciclopedice. In sedintele Executivului vorbesc putin, la obiect, dupa modelul p.m.-ului, si folosesc in draci cuvantul tembel prioritizare. Le disciplineaza gandirea. Rod al cursurilor efectuate in State sau al supermasteratelor ciugulite pe plaiurile banatene, stiut fiind ca universitatea din orasul lui Falca a dat patriei o enorma stralucire academica.
Limbajul este lemnos dar sincer, gramatica usor nesigura, dar peste nivelul Igas. Mai e timp. Marile declaratii nu s-au produs. Cu exceptia debutului premierului, care, in expunerea judeteana de la lopata, a admonestat lenesii natiunii, dandu-le vestea ca, gata, nu mai tine, nu vor mai fi platiti de stat pentru trandavia lor. Spiciul a avut ecoul scontat, dar nu suficient. Amortiti de foame si frig, puturosii de 90 si ceva de ani n-au prins maretia clipei.
Pana la marile reusite ale guvernului de 30 de ani, greul marilor adevaruri politice a ramas tot in carca batranilor lupi. A celor care au scos tara de la ananghie si au dat-o pe mana noului val, in armonie cu strigarile hotarate ale viermilor si ciumpalacilor. Asadar, musculosii portocalii profita de viata. Mai intai, Boc. Sperand ca intr-o zi sa prinda un loc in colt, la Capatos, lipit de Cruduta, part-time ca asistent tv, Emil isi dezvaluie cu talent rotunjimile, aspirand si la un interviu taios, la Maruta. Cand e pus insa la cravata, premierul-erou nu mai conteneste cu lauda de sine. Miroase frumos, a bine, a fan proaspat de Rachitele. Europa e pe vecie siderata de izbanzile pilonilor Ialomitianu, Branconaj, Ariton-beton, Elena-Vuitton...
Si continuarea. Cum trupa zvapaiatului Boc a lasat astora mici o economie teapana, e de datoria lor, vorba marelui Seneca, sa-si arate talentele. Sa promita si pe mama, si pe tata pentru ca visul veteranilor portocalii – recastigarea alegerilor – sa prinda viata. Din formatie, cel mai tare e batranul si marea, deputatul sef Mircea-Nicu Toader, os de navrom-ist. Legatura spirituala intre generatii. Bagat in seama cu prilejul troienelor, a dat din bezna omuletului perla iernii: cei mai multi dintre cei rapusi de codul rosu erau manga. Turta. Trasneau a slibovita si votca saniuta. Un prim sondaj facut din barfe pedeliste si suflat gura la gura i-a confirmat banuiala prinsa din aerul expirat: decedatii aveau o alcoolemie iresponsabila. Erau crita. Isi bateau joc de noua guvernare. Ca si in cazul Basescu, portocaliul a furat-o, insa, de la cine credeti? De la Arafat. Care tot nu se potoleste. La intrebarea privind cauza deceselor, Arafat a raspuns ca un om normal: sa asteptam rapoartele medicilor legisti.
Romania care nu le convine e compusa din viermi, inepti, decedati etilic. Nimic nou. Apelul lui MRU la lenesii neamului apare ca o continuare fericita a biruintelor echipei lui Dezbracatu.