Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar a informat Ambasada Statelor Unite ale Americii, potrivit documentelor Wikileaks intrate în posesia “Jurnalului Naţional”, că ofiţeri din Ministerul Administraţiei şI Internelor se ocupă cu “poliţia politică”. El a detaliat diplomaţilor americani că mai multe persoane din Direcţia Generală de Informaţii şI Protecţie Internă (DGIPI) şI Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) au fost implicate în mai multe activităţi ilegale, precum interceptări şI diverse tipuri de supraveghere, pentru a obţine avantaje personale şI pentru a obţine informaţii cu care să-i şantajeze pe alţii.
Dezvăluirile de o asemenea gravitate apărute graţie Wikileaks au fost trecute, suspect, cu vederea. Nimeni n-are nimic de zis, iar comisiile parlamentare de apărare s-au făcut că nu observă acuzaţiile venite chiar de la şeful DNA. Acesta, la rândul lui, a preferat să facă astfel de declaraţii diplomaţilor SUA mai întâi şI nu a ieşit public să condamne astfel de practici ilegale. Se vorbeşte în telegrama interceptată de Wikileaks chiar de dosare şI de probe, dar cazurile asupra cărora se speculează că făcea referire Daniel Morar au alte aspecte reliefate la vedere şI nu poliţia politică, cu interceptările şI supravegherile operative ilegale aferente. Aşadar, din acest comportament incalificabil de ascundere a faptelor respective deducem că la nivelul politic de cel mai înalt grad, fie că vorbim de putere, fie de opoziţie există consensul că românii nu merită să aibă habar de ce se întâmplă în realitate la structuri precum serviciile de informaţii şI anticorupţie ale MAI.
Reprezentanţii noştri în Parlament tac înfricoşaţi şI nici măcar nu formulează întrebări fundamentale pentru cazul respectiv: cine făcea interceptările şI supravegherea operativă?; cum se făceau acestea şI cât de mare era fenomenul?; cine le-a aprobat acţiunile şI cum se acopereau prin documente acţiunile ilegale?; cine erau cei vizaţi?; de când datau acţiunile ilegale?; cum au au evoluat şI evoluau în carieră ofiţerii implicaţi în operaţiuni ilegale?; ce legături erau/sunt între aceşti ofiţeri şI decidenţii politici care îi numeau în anumite funcţii?; existau şI reprezentanţi ai Justiţiei strâns legaţi de ofiţerii implicaţi şI care garantau “succesul” operaţiunilor ilegale şI şantajelor?; ce finalitate aveau operaţiunile asupra unor afaceri, cariere şI vieţi ale celor vizaţi?; ce mijloace tehnice, financiare şI logistice ale MAI erau folosite în operaţiuni ilegale?; cum se folosea reţeaua de informatori a MAI şI cum erau recompensaţi informatorii pentru acţiuni ilegale?; cum se ştergeau urmele?; care era preţul tăcerii celor implicaţi?; ce sume de bani şI ce favoruri se obţineau din aceste operaţiuni ilegale, de cine şI cum erau acestea valorificate?; cât de mult s-au folosit aceste practici în perioadele electorale şI cu ce efecte? etc.
Ministerul Administraţiei şI Internelor a fost condus în ultima vreme de politicieni de la PDL, PNL şI PSD, aşadar şI din partidul de la guvernare, cât şI de la partidele din opoziţie. Aşa se poate explica liniştea de mormânt a politicienilor pe un subiect atât de grav şI delicat, în acelaşi timp. Dar dacă Daniel Morar a găsit de cuviinţă să prezinte situaţia Ambasadei SUA şI să afirme “putem dovedi”, cu atât mai mult are obligaţia morală să clarifice opiniei publice din România ce s-a întâmplat cu adevărat la MAI.
