Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PUNCTUL PE EI
Petrecăreţii şi-au pierdut răbdarea. Parangheliile cu topuri şi premianţi ai bunelor relaţii au devansat obştescul sfărşit al sezonului competiţional. Nu am reflex pavlovian la clinchetul paharului de şampanie. Pănă la dedulcirea in evenimente mondene prefer să mai rămăn un bob zăbavă in competiţiile prezentului.
Petrecăreţii şi-au pierdut răbdarea. Parangheliile cu topuri şi premianţi ai bunelor relaţii au devansat obştescul sfărşit al sezonului competiţional. Nu am reflex pavlovian la clinchetul paharului de şampanie. Pănă la dedulcirea in evenimente mondene prefer să mai rămăn un bob zăbavă in competiţiile prezentului.
PUNCTUL PE EI
Petrecăreţii şi-au pierdut răbdarea. Parangheliile cu topuri şi premianţi ai bunelor relaţii au devansat obştescul sfărşit al sezonului competiţional. Nu am reflex pavlovian la clinchetul paharului de şampanie. Pănă la dedulcirea in evenimente mondene prefer să mai rămăn un bob zăbavă in competiţiile prezentului.
Steaua a vizitat construcţia cu cel mai mare profit anual din Anglia: Emirates Stadium. Din căte am auzit, ar fi vorba de vreo cinci milioane de lire, din alea sterline, obţinute din vănzarea biletelor. Au cu ce băieţii ăştia de la Arsenal. Dar nu reţeta financiară a arenei sportive ne interesa in mod deosebit. Doream să aflăm dacă va fi acesta locul de unde steliştii işi vor recupera onoarea pierdută. N-am primit un răspuns convingător, chiar dacă nu am mai văzut in teren penibilii de la Buzău. Nu mă las sedus nici de compararea rezultatului obţinut de Steaua (1-2) cu rezultatele obţinute in compania arsenalilor de Slavia (0-7) şi Sevilla (0-3). Alt timp, altă conjunctură. Căteva observaţii au prins totuşi contur.
Englezii au avut mereu avansul secundei in faţa steliştilor, avans care nu venea doar din calităţile atletice ale jucătorilor. In aceste condiţii am fost obligat să constat că fotbalistul romăn este obişnuit să găndească in teren ce are de făcut, cănd este sau nu este in posesia balonului. Adversarii noştri ştiau dinainte cum trebuie să rezolve anumite situaţii de joc. Altfel spus, ei intră in teren cu lecţia invăţată, intră in teren cu obişnuinţe de joc şi automatisme insuşite intr-o perioadă de timp pe care antrenorul romăn nu o are niciodată la dispoziţie.
Pănă şi piesele de schimb pentru Arsenal se pregătesc tot in curtea clubului, la echipa a doua, şi tot după reţeta lui Arsene Wenger. Cănd tinerii de 19, de 20 sau de 21 de ani ajung să joace la prima echipă, aceştia au deja conştiinţa propriei valori şi lecţia invăţată. In cazul concret al Stelei, jucătorii transferaţi pe banii patronului vin in Ghencea cu mari speranţe, dar şi cu temeri pe măsură. La Wenger trebuie doar să confirmi. La Steaua nu depinzi de antrenor, de opinia unui meseriaş. La Steaua eşti la cheremul unui patron capricios, oricănd dispus să te comercializeze ca pe o oaie şchioapă. Să mai vorbim despre moralul jucătorilor?
Cei care pricep aceste adevăruri rămăn competitori ai Ligii Campionilor. Descalificaţii găndirii corecte a fotbalului nu au decăt să se refugieze in clica topurilor. Fiindcă tot au inceput parangheliile sfărşitului de an.
Petrecăreţii şi-au pierdut răbdarea. Parangheliile cu topuri şi premianţi ai bunelor relaţii au devansat obştescul sfărşit al sezonului competiţional. Nu am reflex pavlovian la clinchetul paharului de şampanie. Pănă la dedulcirea in evenimente mondene prefer să mai rămăn un bob zăbavă in competiţiile prezentului.
Steaua a vizitat construcţia cu cel mai mare profit anual din Anglia: Emirates Stadium. Din căte am auzit, ar fi vorba de vreo cinci milioane de lire, din alea sterline, obţinute din vănzarea biletelor. Au cu ce băieţii ăştia de la Arsenal. Dar nu reţeta financiară a arenei sportive ne interesa in mod deosebit. Doream să aflăm dacă va fi acesta locul de unde steliştii işi vor recupera onoarea pierdută. N-am primit un răspuns convingător, chiar dacă nu am mai văzut in teren penibilii de la Buzău. Nu mă las sedus nici de compararea rezultatului obţinut de Steaua (1-2) cu rezultatele obţinute in compania arsenalilor de Slavia (0-7) şi Sevilla (0-3). Alt timp, altă conjunctură. Căteva observaţii au prins totuşi contur.
Englezii au avut mereu avansul secundei in faţa steliştilor, avans care nu venea doar din calităţile atletice ale jucătorilor. In aceste condiţii am fost obligat să constat că fotbalistul romăn este obişnuit să găndească in teren ce are de făcut, cănd este sau nu este in posesia balonului. Adversarii noştri ştiau dinainte cum trebuie să rezolve anumite situaţii de joc. Altfel spus, ei intră in teren cu lecţia invăţată, intră in teren cu obişnuinţe de joc şi automatisme insuşite intr-o perioadă de timp pe care antrenorul romăn nu o are niciodată la dispoziţie.
Pănă şi piesele de schimb pentru Arsenal se pregătesc tot in curtea clubului, la echipa a doua, şi tot după reţeta lui Arsene Wenger. Cănd tinerii de 19, de 20 sau de 21 de ani ajung să joace la prima echipă, aceştia au deja conştiinţa propriei valori şi lecţia invăţată. In cazul concret al Stelei, jucătorii transferaţi pe banii patronului vin in Ghencea cu mari speranţe, dar şi cu temeri pe măsură. La Wenger trebuie doar să confirmi. La Steaua nu depinzi de antrenor, de opinia unui meseriaş. La Steaua eşti la cheremul unui patron capricios, oricănd dispus să te comercializeze ca pe o oaie şchioapă. Să mai vorbim despre moralul jucătorilor?
Cei care pricep aceste adevăruri rămăn competitori ai Ligii Campionilor. Descalificaţii găndirii corecte a fotbalului nu au decăt să se refugieze in clica topurilor. Fiindcă tot au inceput parangheliile sfărşitului de an.
Citește pe Antena3.ro
