Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Campionatul primei ligi își conduce încă o ediție pe ultimul drum. Această despărțire nu se lasă însă cu cine știe ce regrete. Dimpotrivă! Ea vine ca o ușurare după ce ne-am plictisit destul în compania unui fotbal suferind și greu licențiabil. Asta-i realitatea. Iar pentru tot ce se întâmplă ne-am obișnuit să dăm vina pe criză. Pe criza financiară. Aia rea și globală. Nu spun că respectiva criză nu ar fi lucrat, inevitabil, și în fenomen. Dar sunt convins că fotbalul nostru are și multe alte resurse proprii ale crizei. Sunt convins că lucrarea răului vine din timp, dintr-o încăpățânată cantonare în fel de fel de obișnuințe păguboase.
Lupta dintre cei care încearcă să identifice soluții ale ieșirii din criza și încăpățânarea unor martalogi care nu acceptă schimbarea de nici un fel continuă. M-am bucurat să constat că Gino Iorgulescu, spre deosebire de predecesor, nu acceptă șefia ligii ca loc de odihnă și liniștitor profit. Este și el un încăpățânat. Dar un încăpățânat al schimbării. Și asta e de bine. Propunerea lui Iorgulescu de reducere a numărului de echipe în prima ligă este dictată de o realitate indiscutabilă. Concentrarea valorilor (câte or mai fi ele) și a resurselor financiare reprezintă una dintre puținele premise ale unui campionat ceva mai competitiv. Un campionat care să antreneze fotbalul și nu să-l dezantreneze.
Regulamentele fotbalului cer timp pentru trecerea la un campionat cu 14 echipe, cu play-off și play-out. Un timp care sper să nu înmormânteze ideea. Mizez în acest sens pe tenacitatea lui Gino Iorgulescu și salut, deocamdată, o altă inițiativă a sa. Aceea de a stimula, prin repartizarea unei cote a banilor proveniți din drepturile TV, echipele care folosesc permanent în teren cel puțin cinci jucători români. Atrag atenția că este vorba despre un stimulent și nu o obligație care să ne plaseze în culpă față de europenismul la care am aderat. Iar argumentele care pledează în favoarea demersului sunt multe. Este însă suficient să ne gândim că la loturile naționale ale României nu pot fi convocați decât... români.
Șansa ca adunarea generală a LPF să voteze propunerea lui Gino Iorgulescu este una reală. Am în vedere pozițiile pe care se situează cei mai mulți dintre votanți. Probabil că acest adevăr îi este cunoscut și lui Dinu Gheorghe. Tocmai de aceea s-a dedat el la un discurs furibund împotriva lui Gino Iorgulescu. Fiindcă Iorgulescu, om venit din fotbal, joacă la construcție. Lui Dinu Gheorghe, individ reciclat spre fotbal din vamă, i-o fi plăcând mai mult să joace la deposedare. De aceea rapidiștii îi poartă o frumoasă amintire, de aceea se gândește probabil și Ioan Niculae să-i poarte aceeași frumoasă amintire.
