Istoria naturala a insectelor electronice

In urma cu doar cateva luni, membrii conducerii unei companii care fabrica automobile asa-zise hibride, adica inzestrate si cu un clasic motor cu combustibil lichid, dar si cu unul electric, implicit modern, au primit cateva vesti proaste.

In urma cu doar cateva luni, membrii conducerii unei companii care fabrica automobile asa-zise hibride, adica inzestrate si cu un clasic motor cu combustibil lichid, dar si cu unul electric, implicit modern, au primit cateva vesti proaste. Printre ele, faptul ca luminile de pozitie si de ceata se aprind nepoftite, independent de vointa soferului, motorul clasic se opreste pe nepusa masa, fara a-l declansa pe cel electric, ambele situatii, dar mai ales cea de a doua, prezentand riscuri pentru siguranta utilizatorilor.

Nu era vorba, ca in atatea alte cazuri, precum al puiului de limuzina care se tot rasturna pe la sfarsitul anilor ’90 din secolul trecut, de o defectiune a structurilor mecanice, ca mai in toate povestile cu masini americane si/sau japoneze, "rechemate" la uzina mama pentru corecturi mai mici sau mai mari. Firma cu pricina devenea, nu de bunavoie, membra unui mare club infiintat in 1945, cu ocazia depistarii unei molii bine dezvoltate in panoul "F", releul "70", al unui computer de la Universitatea Harvard, molie care a dat peste cap functionarea uriasei masinarii - clubul victimelor defectelor de computer.

Prinsa, eliminata, lipita cu banda adeziva in jurnalul de functionare al computerului, insecta care produsese marea defectiune, numita generic "bug", pe americaneste, devine simbolul defectiunilor la computere. Incepuse era insectelor.

Astazi, dupa sase decenii, insectele cibernetice ne insotesc pas cu pas, zi de zi, fara a da semne ca ar putea deveni o specie pe cale de disparitie. Ele se ascund in telefoanele celulare, stimulatoarele de ritm cardiac, in uzinele care produc echipament medical si mai de curand prin fabricile de automobile.

Printre povestile cu "bugs" care au lasat urme in istorie, sa incepem cu nava "Mariner 1" lansata prin 1962 spre spatiul indepartat, spre granitele sistemului nostru solar - zborul, afectat de o greseala de programare se termina foarte repede, nava este distrusa deasupra Atlanticului dupa o inadmisibila deviere de la orbita planificata.

Peste 20 de ani, o companie celebra prin marile ei insuccese, CIA, reuseste sa planteze o "insecta" intr-un computer strategic de productie canadiana, mult dorit de URSS (ca multe alte produse foarte avansate) si instalat in centrul de control al conductei transsiberiene de gaze naturale. Rezultatul, cea mai mare explozie nonnucleara din istoria planetei, o clipa fierbinte a razboiului rece.

Intre 1985 si 1987, un tehnician insuficient calificat opereaza cateva "imbunatatiri" ale programelor folosite de Therac-25, un accelerator de particule cu aplicatii medicale - 5 pacienti mor din cauza supradozelor de radiatie, cateva zeci sufera leziuni grave.

In 1990 o versiune noua a unui program pentru releele telefonice ale companiei AT&T duce la intreruperi nedorite si lasa peste 60.000 de clienti fara telefon, situatia va fi salvata de revenirea la varianta veche.

Mandria industriei europene de rachete, Ariane - 501, sufera in 1996 de o suprasolicitare a unor programe ramase de la varianta anterioara, computerele de bord clacheaza unul dupa altul, motoarele sunt suprasolicitate, zborul de debut se termina prin dezintegrarea structurii la mai putin de 40 de secunde dupa lansare.

Un ultim exemplu, tot medical, de "insecte" trecute cu vederea, in anul 2000, o instalatie de radioterapie din Panama pe care cativa medici au incercat sa o "pacaleasca" pentru a-si usura munca - erorile de programare duc la moartea a 8 bolnavi si la iradierea excesiva a altor 20, cativa medici sunt judecati pentru omucidere.

Fictiunea prefera temele de mai mare anvergura, razboaie, catastrofe, invazii, fara sa fi ajuns, inca, la subtilitati, autorii de mare succes, precum Dan Brown (Fortareata digitala), se ocupa, in cel mai bun caz, de coduri imposibil de descifrat, Gresh si Weiberg isi imagineaza furturi imense realizate pe computer, mai nimeni nu se agata de detaliile care pot da peste cap o lume intreaga.

Sa mai asteptam, poate ca intr-o zi cineva se va ocupa de micile defecte de programare, de "bugs", de efectele lor, asa cum pe vremuri un prozator ne incanta cu amintirile lui despre niste prajituri delicate, numite madeleines.