x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jeanne Moreau şi Pedro Almodovar

0
Autor: Elsa Exarhu 27 Iun 2010 - 00:00
Jeanne Moreau şi Pedro Almodovar Bertrand Guay/Afp


Motto: "Dar pentru mine eraţi Orson Welles, un cineast şi un artist imens, nu aveaţi sex!"

În camera lui de la Hotelul Bristol, Pedro Almodovar s-a bucurat timp de două ore de un dialog extraordinar cu Jeanne Moreau. El spune că magia momentului a fost construită de o plăcere imensă pe care a avut-o "văzând-o, auzind-o şi atingând-o" pe cea despre care François Truffaut spunea că este o femeie pasională şi o actriţă pasionantă.

"Jeanne Moreau face parte dintre actriţele care au un mers foarte frumos în viaţă, dar şi pe ecran. Cu majoritatea actriţelor nu puteam să iau un cadru larg, pentru că nu ştiu să meargă", spune Pedro Almodovar.

Jeanne Moreau:
"Când tatăl meu a pierdut toate bunurile, m-am regăsit cu familia în două camere, într-un hotel bordel. Automat, prietenele mele cele mai bune erau prostituatele. Aceste femei se purtau extraordinar cu mine. În timpul ocupaţiei, când ieşeam, în drumul meu spre şcoală, întâlneam pe scări o mulţime de soldaţi germani cu pantalonii pe mână, care aşteptau rândul lor la prostituate. Erau aşezaţi în şir indian, de la etajul doi la etajul cinci. După aceea, după eliberare, prostituatele au venit să mă vadă, întrucât cunoscuseră mulţi soldaţi englezi şi americani, şi ele ştiau că eu vorbeam engleza. În schimbul unor mici sume, le traduceam scrisorile pe care le primeau. Erau scrisori sentimentale, unele foarte sexuale, şi mă rugau să le şi răspund."

Pedro Almodovar:
"Înţeleg acum de ce Luis Bunuel nu a trebuit să îţi explice nimic. Aş vrea să îţi povestesc şi eu ceva în legătură cu scrisorile. În satele sărace în care am copilărit, oamenii erau preponderent analfabeţi. Aşa că mamele unora au întrebat-o pe mama mea dacă aş putea să-i învăţ pe «monştri» să scrie şi să citească. Monştrii erau tipii cei mai robuşti din sat, muncitori de vârste între 15 şi 20 de ani. Aşa că la căderea serii, când îşi terminau munca, tipii veneau la cursurile mele. Aveam 8 ani şi îi învăţam să scrie şi să citească într-un mod cât se poate de natural. Mai târziu, mama mi-a povestit cum veneau, pregătiţi ca pentru vizita la medic. Uitasem toate aceste lucruri într-un colţ al memoriei mele, când am auzit-o pe mama, într-un interviu televizat, povestind cum eu eram exigent încă de mic, iar elevii mei, «monştrii», se plângeau la mama: «Doamnă, Pedro este foarte dur cu noi!»."

Jeanne Moreau:
"Ca să revenim la relaţiile dintre actori şi cineaşti, am fost anunţată prin anii '50 că Orson Welles vrea să mă întâlnească. Era aniversarea lui, şi o cină în onoarea lui era organizată la unul dintre cele mai scumpe restaurante pariziene, Chez Denis. Eu eram proaspăt căsătorită, iar soţul meu era un tip extrem de gelos, chiar dacă la vremea aceea nu avea încă nici un motiv. Aşa m-am regăsit la masă, în faţa lui Orson Welles, care o avea în dreapta sa pe Ava Gardner. Eram copleşită de emoţie, de admiraţie, aşa încât nu am scos nici un cuvânt toată seara. M-am concentrat doar să mănânc, cu gândul acasă şi la soţul meu gelos care mă aştepta. În tot acest timp, Orson Welles mă bombarda cu multe complimente şi începuse să îşi imagineze cariera mea viitoare. Mai apoi, m-a condus acasă cu maşina. Mulţi ani mai târziu mi-a spus: «Aţi fost proastă!», «De ce?», am întrebat eu. «Pentru că în seara aceea m-am îndrăgostit nebuneşte de dumneavoastră». «Dar pentru mine eraţi Orson Welles, un cineast şi un artist imens, nu aveaţi sex!»."

Citeşte mai multe despre:   tipi mişto/gagici miştoace

Serviciul de email marketing furnizat de