Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pensiile sunt mici şi, pe fondul dezvoltării economiei,este raţional să crească. Dar nu aşa cum a propus PSD. Povara ar fi prea mare pentru un buget care are deja vulnerabilităţi majore.
Pensiile sunt mici şi, pe fondul dezvoltării economiei,este raţional să crească. Dar nu aşa cum a propus PSD. Povara ar fi prea mare pentru un buget care are deja vulnerabilităţi majore. Sprijinul faţă de agricultură are temei, mai ales intr-un an atăt de secetos. Dar ceea ce a aprobat Guvernul pentru 2008 (pensii şi subvenţii), dacă nu vor fi reduse cheltuieli, ar duce deficitul bugetar către 5% din PIB, ceea ce ar accentua deficitele externe. Ministrul Vosganian vorbeşte despre o mărire a ariei contribuţiilor la asigurările sociale pentru a susţine creşterea pensiilor. Dar astfel vor fi afectate incasările din impozitul pe profit şi alte venituri fiscale. Deficite externe şi mai mari ar eroda serios din credibilitatea politicii economice, ar schimba sentimentul pe piaţă - in sensul unei ieşiri de fonduri, presiune spre depreciere a leului (cu efect inflaţionist).
 Trebuie subliniat că cifrele de mai sus nu ţin cont de imponderabilele deja existente in construcţia bugetului actual; mă refer, de exemplu, la nebugetarea unor acte normative adoptate de Guvern in 2006.
Presiuni suplimentare vin şi pe filiera Parlamentului şi, culmea, chiar de la reprezentanţi ai principalului partid de guvernămănt; mă refer la chestiunea cu bonurile de călătorie... o altă afacere cu impact pe buget.
Citește pe Antena3.ro
In asemenea condiţii este uşor de inţeles preocuparea Comisiei Europene faţă de anii ce vin avănd in vedere că 2007 implică o cofinanţare redusă de fonduri europene. Să ne imaginăm ce ar fi dacă Romănia ar absorbi 3 miliarde de euro anual, care ar insemna o cofinanţare de peste 0,7%-0,8% din PIB - adică o altă creştere a deficitului bugetar dacă nu se reduc cheltuieli sau nu cresc venituri bugetare proprii.
Rectificarea bugetului pe acest an ca şi modul in care a fost el construit reclamă incă două observaţii. Una priveşte diferenţele de estimare a deficitului bugetar, care nu sunt numai de ordin metodologic. Unele venituri au fost supraestimate, in timp ce unele cheltuieli au fost subestimate. Exemple sunt la indemănă. De pildă, rectificarea bugetului pe 2007 vorbeşte despre o creştere din incasările pe impozitul pe profit pentru a se acoperi suplimentările de cheltuieli. Dar această creştere este greu de imaginat avănd in vedere că salariile cresc vizibil in industrie (şi din cauza penuriei de forţă de muncă), in timp ce o concurenţă tot mai intensă (din cauza importurilor impulsionate de aderare) ar face ca marjele de profit să scadă. Este totodată de neinţeles de ce nu au fost prevăzute in planul bugetului efectele actelor normative adoptate in 2006, precum o serie de creşteri salariale.
O altă observaţie priveşte programarea bugetară multianuală. De exemplu, Ministerul Finanţelor Publice a comunicat Comisiei Europene că impactul acordării titlurilor de proprie-tate (estimate la 0,4% din PIB) este unul excepţional (temporar), justificăndu-se prin aceasta depăşirea nivelului de deficit de 3% din PIB. Dar fondul Proprietatea inseamnă intre 4%-5% din PIB ca suplimentare la datoria publică şi dacă influenţa anuală ar fi de 0,5% din PIB (potrivit unei eşalonări egale a eliberării de titluri de proprietate) impactul s-ar simţi de-a lungul unui deceniu. Tot aici aş aminti impactul finanţării reformei sistemului de pensii, al cheltuielilor legate de protecţia mediului şi amenajarea teritoriului (sisteme de irigaţii, impăduriri, combaterea efectelor incălzirii globale etc.). Ministrul Orban vorbeşte despre concesionări, parteneriate public-private. Dar, adesea, acestea inseamnă o povară ascunsă asupra bugetului (contingent liability). Programarea bugetară multianuală trebuie să le ia in calcul. Altminteri, facem ca in Ungaria şi ne furăm singuri căciula.
Suntem in anul aderării la Uniune, care, potrivit deficitului bugetar programat, va sublinia inversarea tendinţei de scădere a deficitelor bugetare. Bugetul public are de conciliat cerinţe ale continuării dezinflaţiei cu exigenţe ale suplimentării cheltuielilor in domenii in care subinvestiţiile publice s-au cronicizat, deşi, in mod ironic, resurse bugetare sunt, concomitent, irosite. In plus, bugetul public trebuia să aloce resurse pentru cofinanţarea fondurilor europene - admiţănd că avem proiecte valabile.
Nu vreau să greşesc, dar tot mai multe semne sunt că stăm rău in ceea ce priveşte calculele ce se fac la MFP, deciziile ministrului Vosganian şi ale guvernului Tăriceanu privind finanţele publice.
