Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liderii PD nu ostenesc insă a cănta votul uninominal in cazul alegerilor de deputaţi şi senatori. E o contradicţie? Nici vorbă. Poziţia faţă de alegerea preşedintelui consiliului judeţean i-a trădat.
La Legea votului uninominal, adusă in faţa Parlamentului prin procedura de excepţie a asumării răspunderii, partidele au inaintat Guvernului 113 amendamente. Printre acestea s-a numărat şi cel prin care PSD cerea ca preşedinţii consiliilor judeţene să fie aleşi prin vot uninominal. Alegerea preşedinţilor de consilii judeţene e reglementată de Lega nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţii administraţiei publice locale, de Legea nr. 21/2001 a administraţiei publice locale şi de Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali. Votul uninominal face obiectul unei legi pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Chiar dacă PSD se referea la alegerea preşedinţilor prin vot uninominal, amendamentul pus pe masa Guvernului n-avea nici o legătură cu legea pentru care-şi asuma răspunderea Cabinetul Tărieanu. El ţinea de un alt domeniu al vieţii noastre publice: cel al administraţiei locale. Guvernul avea toate temeiurile să respingă acest amendament, ba chiar, la o adică, şi să-i dea cu el in cap PSD-ului. Ataşarea lui la legea votului uninominal era sinonimă cu a pune pană de cocoş la pălăria unei ciuperci. Şi cu toate acestea Guvernul l-a acceptat, ba mai mult, pentru asta a modificat şi titlul legii pentru care şi-a asumat răspunderea.
PSD a inaintat acest amendament deoarece stă foarte bine la capitolul preşedinţi de consilii judeţene. In temeiurile reglementărilor anterioare, preşedintele consiliului judeţean era ales de membrii consiliului judeţean. Cum insă după alegerile locale urma o epocă de miş-maşuri politicianiste, nu de puţine ori, PSD s-a trezit că deşi a obţinut la scutin cel mai mare număr de consilieri, preşedintele consiliului judeţean a fost ales de membrii proaspătului consiliu, de la un alt partid. PSD şi-a rezolvat, aşadar, un interes inaintănd acest amendament şi lăsănd să se inţeleagă că de acceptarea sau neacceptarea lui depinde votul parlamentarilor partidului la o eventuală moţiune de cezură. Acceptăndu-l, PNL şi-a rezolvat şi el un interes. Cel de a avea siguranţa că asumarea răspunderii nu-i va aduce nici o surpriză. Un interes crucial trecănd inaintea altora, cum ar fi, de exemplu, cel ţinănd de bătălia pentru cucerirea administraţiei locale. Ca şi alte partide de cadre, PNL n-are in teritoriu personalităţi pentru candidaturi serioase la un scrutin uninominal pentru preşedinte de consiliu judeţean. Vechea formulă a negocierilor postscrutin convenea PNL.
Imprumutănd politicii normele lumii din basm, sunt jurnalişti care susţin că actele politicienilor trebuie să fie dezinteresate. De parcă ar fi pe lume gesturi altfel decăt avăndu-şi izvoarele in interes! Important nu e ca un gest politic să fie dezinteresat. Important e ca interesul din care creşte să corespundă interesului general. In cazul de faţă, atăt interesul PSD, căt şi cel al PD corespund interesului general. Mai mult chiar decăt parlamentarii, preşedinţii consiliilor judeţene trebuie să fie aleşi prin vot direct. Pentru că:
1) Evoluţia democratică a Romăniei a dat funcţiei de preşedinte al consiliului judeţean puteri insemnat in plan local.
2) Preşedintele consiliului judeţean reprezintă comunitatea locală in faţa statului reprezentat de prefect.
3) Preşedintele consiliului judeţean trebuie să fie expresia voinţei populare şi nu a inţelegerilor de culise intre partide.
Ne aşteptam ca această decizie să fie mult mediatizată şi, mai ales, mult aplaudată. Că n-a fost prea mediatizată e de inţeles. Ciorovăiala preşedinte-premier in jurul votului uninominal a impins in umbră trecerea prin Parlament a măsurii privind alegerea preşedintelui consiliului judeţean prin vot uninominal. E de neinţeles insă că decizia n-a fost aplaudată de către partide, ci, invers, criticată. Cel mai sever adversar al deciziei a fost Partidul Democrat. Iluzionăndu-se că are disponibilităţi ironice, Vasile Blaga, secretarul general al PD, a denunţat alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene prin vot uninominal. S-ar părea că liderii PD au criticat decizia din nevoia de a nu fi de acord cu o măsură a PNL. E o iluzie. In fapt, liderii PD au denunţat-o, deoarece ar fi vrut ca preşedintele consiliului judeţean să fie rezultatul negocierilor obscure şi mizere dintre partide. Liderii PD nu ostenesc insă a cănta votul uninominal in cazul alegerilor de deputaţi şi senatori. E o contradicţie? Nici vorbă. Poziţia faţă de alegerea preşedintelui consiliului judeţean i-a trădat. Liderii PD sunt cei mai mari duşmani ai uninominalului. Căntă insă votul uninominal pentru că le-a zis dirijorul de la Cotroceni.
Citește pe Antena3.ro
