Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Începem să trăim în lumea de după virus. Coronavirusul e departe de a fi dispărut, dar a dispărut lumea aşa cum o ştiam înainte de pandemia COVID-19. Mulți dintre noi speră la întoarcerea la „normalitate”, dar eu cred că din multe puncte de vedere „lumea normală de dinainte de COVID-19” nu va mai reveni niciodată înapoi.
Pe măsură ce lumea iese din carantină, va intra într-o altă fază dificilă, deloc evaluată deplin, în opinia mea: o fază a limitărilor economice, a blocajelor care restricționează sever deplasările internaționale de oameni și mărfuri. În absența vaccinării la nivel global, și cu o testare de masă puțin practicată, restricțiile asupra mobilității umane vor rămâne în vigoare, probabil pentru o lungă perioadă. Economiștii Peter Boon și Simon Johnson scriau recent că turismul, comerțul și călătoriile în sensul mai larg nu vor mai fi niciodată aceleași. Economia în ansamblu forțează trecerea la un nou model, a cărui finalitate rămâne încă neclară. Dar blocajele sunt de natură să încetinească redresarea economică globală - și să creeze o altă rundă de criză, cel puțin în cazul economiilor mici (unele din statele insulare, de pildă) care depind de vizitatorii internaționali care efectuează șederi scurte.
Lumea de după virus își va remodela și modul de gestiune al crizelor economice sau de sănătate. Abordarea din primăvara lui 2020, mai curând de tipul „fiecare pentru el”, decât „toți pentru unul și unul pentru toți” nu va putea oferi soluții globale la crize globale. Pandemia nu va putea fi îndepărtată decât prin soluție comună, la nivel global. Iar impactul economic al pandemiei va putea fi atenuat tot prin eforturi comune. Fostul ministru federal de externe al Germaniei, Joschka Fischer spune că, privind în viitor, statul național traditional nu va putea gestiona o lume interconectată de peste opt miliarde de oameni. Lumea de după virus va pune în mod inevitabil un accent din ce în ce mai mare pe interesele comune ale omenirii, nu în ultimul rând cu privire la problema supraviețuirii continue.
Pandemia COVID-19 va necesita în cele din urmă o coordonare internațională, iar asta demonstrează că interesele naționale vor trebui, în ultimă instanță, să se retragă în plan secund. Potrivit lui Fischer, pandemia și criza economică trebuie urmate de o nouă epocă de cooperare internațională și de o consolidare a instituțiilor multilaterale. Iar acest lucru se aplică în special Europei, unde vedem că Uniunea Europeană se străduiește să-și reconstruiască rolul de liant al națiunilor și de vindecător al economiilor suferinde.
Pandemia COVID-19 a expus fără milă punctele slabe ale instituțiilor pe care se bazează majoritatea covârșitoare a oamenilor din întreaga lume: guvernele naționale, autorități publice, entități administrative, dar și organismele și organizațiile care vegheau la asigurarea ordinii și stabilității internaționale (OMS, ONU, FMI, BM etc.). Este probabil ca fiecare dintre acestea să nu supraviețuiască în lumea de după virus în forma lor de dinainte de pandemie, iar unii comentatori politici sunt de părere chiar că nici nu ar trebui.
Citește pe Antena3.ro
