Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De această dată, Curtea, deşi avertizează Parlamentul că declaraţiile iresponsabile ale lui Traian Băsescu nu intră în categoria faptelor pentru care articolul 95 din Constituţie cere suspendarea din funcţie, dă deputaţilor şi senatorilor dreptul de a-l sancţiona pe Traian Băsescu pentru datul său din gură în dreapta şi în stânga, fără o minimă grijă de a respecta nu numai Constituţia, dar şi bunul-simţ
Curtea Constituţională a trimis ieri Motivaţia la Decizia din 5 aprilie 2001 în cazul suspendării din funcţie a lui Traian Băsescu. În 5 aprilie 2007, Curtea Constituţională dădea publicităţii următorul Comunicat: "Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, constată că propunerea de suspendare din funcţie a domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, prezentată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului de 182 de deputaţi şi senatori la data de 28 februarie 2007 şi înaintată Curţii Constituţionale la data de 21 martie 2007, se referă la acte şi fapte de încălcare a Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului, care, prin conţinutul şi consecinţele lor, nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituţie. Rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza datelor şi informaţiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor asupra existenţei şi gravităţii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în concordanţă cu dispoziţiile art.95 din Constituţie." Finalul Motivaţiei sună astfel:"Propunerea de suspendare din funcţie a domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, prezentată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului de 182 de deputaţi şi senatori la data de 28 februarie 2007 şi înaintată Curţii Constituţionale la data de 21 martie 2007, se referă la acte şi fapte de încălcare a Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului, care, prin conţinutul şi consecinţele lor, nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituţie. Rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza datelor şi informaţiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor asupra existenţei şi gravităţii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în concordanţă cu dispoziţiile art. 95 din Constituţie". Faţă de Comunicat, documentul introduce un "însă".
Nu întâmplător.
Redactat cu o întârziere nu numai nejustificată, dar şi iresponsabilă, dacă ne gândim la prelungirea periculoasă a crizei, documentul Curţii Constituţionale a fost invocat de multe partide politice drept punct-cheie în luarea unei decizii în privinţa votului de joi, 19 aprilie 2007.
Un răspuns adecvat nu poate fi dat decât prin raportare la un alt moment postdecembrist.
Momentul de ieri, 17 aprilie 2007, nu constituie o premieră în istoria postdecembristă a Curţii Constituţionale. Cu treisprezece ani în urmă, mai precis la 6 iulie 1994, Curtea Constituţională trimitea Parlamentului Motivaţia deciziei sale în cazul propunerii de suspendare a lui Ion Iliescu.
Citește pe Antena3.ro
"Propunerea de suspendare din funcţie a domnului Ion Iliescu, Preşedintele României, prezentată Parlamentului României de 167 de deputaţi şi senatori, la data de 4 iulie 1994, nu se întemeiază pe motive care, în conformitate cu art. 95 din Constituţie, să constituie o încălcare gravă a prevederilor Constituţiei". S-a spus de către preşedinte, dar şi de către slujbaşii acestuia din politică şi din presă că decizia Curţii Constituţionale ar stabili că Traian Băsescu n-a încălcat Constituţia. şi că, astfel, decizia Parlamentului va fi una strict politică.
Aşa cum se vede din conţinutul documentului, Curtea Constituţională constată că Traian Băsescu a încălcat Constituţia prin declaraţiile sale publice de mahala, declaraţii pe care Curtea le defineşte ca dovedind "lipsă de respect faţă de partenerii politici". Condamnându-le cu fermitate, Curtea constată însă că ele nu constituie "fapte grave de încălcare a Constituţiei", deoarece n-au avut efecte în planul ordinii constituţionale. Că Avizul ţine neapărat să sublinieze încălcarea Constituţiei, chiar dacă nu gravă, ne-o dovedeşte introducerea acelui "însă" faţă de Comunicat, prin care se confirmă opinia că declaraţiile de mahala contravin Constituţiei. În cazul lui Ion Iliescu din 1994, Curtea Constituţională fusese chemată să se pronunţe tot în legătură cu declaraţii publice ale fostului şef al statului. Avizul Consultativ nu le considera încălcări ale Constituţiei, ci simple opinii politice. Aşa se explică de ce în 1994 Curtea Constituţională n-a lăsat la latitudinea Parlamentului să se pronunţe. De această dată, Curtea, deşi avertizează Parlamentul că declaraţiile iresponsabile ale lui Traian Băsescu nu intră în categoria faptelor pentru care articolul 95 din Constituţie cere suspendarea din funcţie, dă deputaţilor şi senatorilor dreptul de a-l sancţiona pe Traian Băsescu pentru datul său din gură în dreapta şi în stânga, fără o minimă grijă de a respecta nu numai Constituţia, dar şi bunul-simţ. Traian Băsescu nu va fi suspendat.
