Mai obosiți, mai deprimați și mai săraci

Nu mai este mult și trecem în cel de-al doilea an al pandemiei COVID-19, „o saga care persistă mult mai mult” decât ne-am așteptat. Situația este încă gravă în multe părți ale lumii, lovite de un val nou de infectări, mult mai puternic decât cel din primăvară. SUA au depășit acum 10 milioane de cazuri, iar India este pe locul doi în acest clasament nefericit. În America Latină, Brazilia, Mexic, Argentina și Peru rămân punctele fierbinți majore ale COVID-19, înregistrând unele dintre cele mai ridicate rate de mortalitate per capita din lume. În Spania și Italia, pandemia testează din nou limitele sistemelor europene de sănătate, iar spitalizările continuă să crească amenințător din Marea Britanie, Franța și Belgia până în Cehia, Ungaria și România.

         Odată cu agravarea crizei sanitare, se adâncește prăpastia în care alunecă economiile naționale. Un nou „lockdown” (blocaj), chiar parțial fiind, pune poveri greu de suportat pe umerii antreprenorilor mici și mijlocii și pe umerii oamenilor simpli, iar închiderea afacerilor continuă să fie o amenințare reală și pentru 2021. Potrivit raportului  săptămânal al ASF „Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale”, țările europene sunt dependente de programele comunitare de finanțare, punându-și mari speranțe mai ales în programul de redresare economică NextGenerationUE. Semnalele prognozei economice de toamnă a Comisiei Europene ne îndeamnă însă la prudență, pentru că relansarea economică din Uniunea Europeană este zădărnicită pe măsură ce pandemia COVID-19 sporește incertitudinile existente.

         Dar reimpunerea de restricții sociale severe și reinstalarea unor blocaje economice pe fondul crizei sanitare și al crizei economice deja prezente îi face astăzi pe oameni să dea semne de disperare, suferind de o nouă afecțiune care și-a găsit loc în dicționare: „oboseala COVID” („COVID fatigue”). Pe măsură ce pandemia persistă, scade dorința oamenilor de a se conforma măsurilor de combatere a acesteia. Un recent sondaj Gallup realizat de americani și citat de GZero Media relevă cel mai scăzut nivel de îngrijorare privind infectarea cu noul coronavirus, iar fenomenul este prezent și peste tot în Europa. Publicul extrem de obosit de „ofensiva anti-COVID” este din ce în ce mai puțin îngăduitor cu politicienii care impun restricții sociale și economice, manifestându-se o disponibilitate crescândă a oamenilor de a risca să contracteze COVID-19 fie din necesitate, fie din oboseală.

         Potrivit unui recent studiu FMI („Distanțarea fizică în declin”), respectarea distanțării sociale a început să se relaxeze, creșterea mobilității publicului fiind corelată cu o scădere semnificativă a conformării anti-COVID în multe economii avansate și emergente. Încrederea în răspunsul guvernului a scăzut în multe țări, în special în cele cu focare mai severe de COVID-19. Erodarea încrederii, combinată cu nerespectarea măsurilor de combatere a pandemiei, duce la hiperbolizarea crizei sanitare tocmai în țările care se confruntă cu realitatea recrudescenței focarelor de COVID-19. Problema este atât de răspândită, încât Universitatea Johns Hopkins și Organizația Mondială a Sănătății au publicat planuri pentru tratarea „epuizării generate de coronavirus” și „oboselii pandemice”.

         Chiar dacă dezvoltarea vaccinului pare promițătoare, e clar că multe națiuni trebuie să se pregătească pentru luni întregi în care oamenii se vor simți din ce în ce mai obosiți, mai deprimați și mai săraci.