Modificarea modificarii

In privinta modificarilor, guvernantii nostri au antrenament si foarte mult talent

Sfarsitul anului 2005 ne aduce o noua modificare a Codului Fiscal. In decursul acestui an, acesta a fost modificat de patru ori, un record in materie de fiscalitate. Contrar asteptarilor, Codul Fiscal a devenit un element de instabilitate, fiind lipsit de predictibilitate si coerenta. Constructia lui ar trebui sa porneasca de la unele reguli: stabilirea unui cadru legislativ care sa ajute mediului de afaceri, crearea unei perspective asupra politicilor fiscale si, nu in ultimul rand, un instrument modern si flexibil de adaptare a legislatiei. Observam astazi un efect de bumerang.

Acest an si-a facut debutul fiscal prin modificari ale nivelurilor impozitarii veniturilor persoanelor fizice si juridice, precum si prin modificari legate de taxarea microintreprinderilor si a dividendelor. Noutatile aduse de primul Cod Fiscal "portocaliu" nu au starnit insa prea mult entuziasm, prea putini au "muscat" din momeala lui 16%, care se dorea o reducere a impozitarii. Pe parcurs, intreprinderile mici si mijlocii au inceput sa resimta socul fiscal, cei mai multi devenind constienti ca, de fapt, impozitul lor s-a dublat.

Modificarile au fost facute in pripa, fara o analiza riguroasa. Graba cu care a fost implementata aceasta noua politica fiscala a facut ca la scurt timp sa apara si primele "victime". Dezechilibrele macroeconomice au devenit tot mai evidente, iar Guvernul a inceput sa dea din colt in colt pentru a gasi noi resurse bugetare pentru a acoperi golul de venituri creat prin aplicarea cotei unice. Textul Codului Fiscal a ajuns sa sufere modificari chiar de la o saptamana la alta. Si astfel, pe parcursul anului, am asistat la modificari de modificari, modificari ale modificarilor modificate si tot asa. Pana si functionarii de la ghiseele administratiilor financiare nu mai stiau ce explicatii sa mai ofere sau cum se aplica noua lege.

Ingrijorator este faptul ca nu stim nici pana astazi care va fi forma finala a Codului Fiscal. Stim ca se vor introduce taxe mai mari pentru locuinte si masini. Stim ca aceia care locuiesc in mediul rural vor trebui sa-si declare veniturile pe care le obtin din vanzarea produselor pentru a plati o taxa de 2%. Tot taranul roman urmeaza sa plateasca impozit pe hectar de peste 10 ori mai mare decat anul trecut.

Pensionarii privesc cu ingrijorare cum putinele economii pe care le au la banca (bani albi pentru zile negre) vor fi afectate prin impozitarea dobanzii cu 16%. Nici piata de capital nu a scapat. Mai stim ca vor disparea multe scutiri in ceea ce priveste TVA. In schimb, nu stim care este forma finala.

Parlamentul a adoptat bugetul pe 2006. Un exercitiu inutil. Bugetul unui stat nu poate fi construit fara o baza fiscala clar stabilita - Codul Fiscal. Or, proiectul este inca pe masa Executivului, inca in dezbatere, si nu se intrevad sperante sa-l vedem prea curand in Parlament. Bugetul pe 2006, de bine ce a fost adoptat, va trebui modificat dupa ce va intra in vigoare noul Cod Fiscal. Macar din acest punct de vedere suntem linistiti. In privinta modificarilor, guvernantii nostri au antrenament si foarte mult talent.

Anul 2006 va aduce cu siguranta noi modificari ale Codului Fiscal, Guvernul fiind nevoit sa recurga la noi si noi majorari de taxe si impozite pentru a acoperi golurile bugetare. In acelasi timp, mediul de afaceri se va sufoca intre povara fiscala si presiunea tot mai mare exercitata de concurenta europeana. Guvernul nu are in acest moment o viziune coerenta de combatere a acestor amenintari.

Ne asteptam ca aceasta ultima varianta a Codului Fiscal sa raspunda la cel putin doua intrebari. Cum va arata politica fiscala a Romaniei in anul 2007, cand aceasta va intra in UE? Care vor fi politicile de sustinere pentru o economie afectata atat de socul integrarii europene, cat si de scaderea competitivitatii, inregistrata in anul 2005? Codul Fiscal in versiunea actuala nu raspunde in nici un fel la aceste intrebari. Poate urmatorul.