x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale MRU, economia şi băieţii de mingi

MRU, economia şi băieţii de mingi

de Petru Calapodescu    |    19 Apr 2012   •   08:53

Atras de numele emisiunii ("Sub semnul intrebarii"), l-am urmarit pe premierul Mihai Razvan Ungureanu, timp de doua ore, marti seara, la B1TV, gazde fiindu-i doi gazetari a caror experienta le-ar fi permis sa-l supuna unui tir din care populatia sa afle cat de cat ce o asteapta. In loc de asta, am avut parte de o lunga productie de divertisment, parca.

MRU a vorbit mult si despre nimic, ca intr-un meci de tenis in care parteneri ii erau niste baieti de mingi, foarte atenti sa nu dea mai tare cu racheta, ca se supara vedeta. Daca o ora a fost dedicata devenirii intelectuale a invitatului - nimeni nu-i neaga pregatirea, dimpotriva - era de presupus ca barem in a doua ora telespectatorii vor afla cate ceva de la cel care e, totusi, prim-ministrul Romaniei si care e gata sa angajeze tara in operatiuni deosebit de grele, cu implicatii pe termen lung. Am asistat insa un elaborat exercitiu retoric, la capatul caruia n-a ramas mare lucru. Cel mult niste proiecte care, daca inchideai ochii, pareau rostite iarasi cu vocea lui Traian Basescu.

De buna seama, nu puteau fi totusi ocolite teme grave, cum sunt cele ale heirupismului unor mari privatizari, indeosebi din zona miniera (aur, cupru etc), pe care, in pofida scandalului din jurul lor, a acuzelor ca sunt oneroase, Cabinetul tine mortis sa le parafeze grabnic, asa cum a cerut prezidentul. Argumentul premierului? Iarasi placa deja uzata cu locurile de munca in zone defavorizate si nu numai. Daca sunt de inteles investitorii straini care apasa aceasta pedala sensibila intr-o tara in care somajul real e mult peste cel oficial, e greu de acceptat fereala premierului de a se referi la cifre care intr-adevar intereseaza.

Aceste privatizari sunt, totusi, o afacere cu patrimonii ce apartin poporului. Care s-ar putea sa fie nevoit, chiar cu riscuri ecologice si pierderi culturale, sa le instraineze, din ratiuni de supravietuire. Dar cui, cum si pe cat? Guvernul e un simplu mandatar, nu-si vinde propria closca sau livada. Este inadmisibil ca o grupare de ministri, in cap cu un presedinte si un premier, sa nu informeze clar si concret proprietarul, adica populatia, cu ce rezultate financiare - suma si derulare in timp - se vor vinde practic ultimele resurse, neregenerabile.

Povestea cu locurile de munca e o gogorita, o nada pentru zglavoci. Nu cu 2-3.000 de locuri de munca preponderent necalificata, in total si doar in faza de amenajare a exploatarilor, reinvie economia. Ci cu fonduri din pornire consistente si cu redevente pe potriva resurselor cedate. Ascunderea in ceata declaratiilor de bune intentii a parametrilor afacerilor respective nu face decat sa accentueze suspiciunea ca la mijloc sunt interese personale si ale unor grupuri, altele decat ale tarii.

Astfel de dubii premierul le-a ocolit gratios, sub privirile admirative, ca doar n-o sa zic supuse, ale gazdelor sale. Pentru ca MRU inca n-a intrat, nici n-are cand pana la toamna, in pielea de prim-ministru si nu vrea sau nu poate sa accepte ca populatia, secatuita de balbele, incompetenta si abuzurile predecesorului sau, nu mai are disponibilitatea de a consuma floricele oratorice, ci revendica dreptul la adevaruri, la onestitate. Iar adevar si onestitate inseamna, in primul rand, cifre, date economice concrete. Nu vorbe.

×