Sigur, suspendarea unui presedinte este si o problema de proceduri, de calcule, de argumente juridice. Dar eu as dori sa vorbim acum despre celalalt aspect. Despre dimensiunea politica a acestei initiative. Atunci cand lansezi o astfel de procedura vrei sa transmiti un anumit mesaj. Vrei sa pui lucrurile pe un anumit fagas.
Mesajul acesta poate fi sintetizat foarte simplu. Suspendarea este expresia nevoii grave pe care societatea romaneasca o resimte de a scapa de "regimul Basescu". Nu vorbim de un guvern, de un partid, de niste ministri. Vorbim despre un anume fel – tot mai putin democratic – de functionare a statului. Suspendarea este o initiativa care se opune presedintelui care negociaza cu FMI in locul Guvernului. Presedintelui care se inchide in conclavuri de taina cu membrii Curtii Constitutionale. Presedintelui care da sugestii in legatura cu cine sa fie seful CSM, insulta judecatorii si foloseste justitia in scopuri politice. Presedintelui care spune explicit ca va face guverne cum vrea, indiferent de rezultatul alegerilor. Sefului de stat care a incurajat si incurajeaza nesocotirea institutiilor, guvernarea fara Parlament si coalitiile bazate pe santaj si concesii impotriva interesului public. Presedintelui care a anulat cu cinism statul social si a aruncat in mizerie si frig localitati intregi.
In zona de calcul despre care vorbeam, suspendarea are o anume sansa sa treaca. Dar, din perspectiva politica, ea e obligatorie, dincolo de rezultat. Pentru ca sanctioneaza acest mod de a face politica – regimul basescian, care a ratat sansa modernizarii tarii, o data cu intrarea in Uniunea Europeana, a distrus fundamentele statului de drept si a dizolvat statul social. Initiativa USL genereaza o dezbatere necesara, separa apele, implica responsabilitati, se adreseaza societatii civile si intregii populatii. Ea poate determina – de ce nu? – si o analiza interioara pentru toti cei implicati. Romania intra irevocabil intr-o perioada in care trebuie sa arate ca a invatat din greselile trecutului imediat, dar pentru asta e nevoie sa spunem catorva lucruri pe nume. Acesta e sensul politic al actualei initiative. Dincolo de indignarea individuala, e necesara o reactie colectiva. Abuzurile la adresa Constitutiei si a statului de drept pot fi intampinate cu resemnare, pe fondul sonor al hahaitului prezidential. Sau pot conduce la reactia fireasca a unor oameni liberi, cu discernamant si respect fata de institutii. Regimul Basescu este o maladie pentru statul roman. Ramane de vazut daca organismul nostru colectiv are suficienti anticorpi pentru a lupta cu ea.