Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aici apare însă o altă problemă. În capitalism nu se stă la coadă. Dacă acest lucru se produce, dacă românii vor sta disciplinat la rând, ca în timpul cartelelor, atunci când existau rații la ulei, zahăr și benzină, iată un context ce arată cât de departe suntem de aplicarea zicerii: „Clientul are întotdeauna dreptate”. Când acest slogan reacţionar, american, era dominant, se concurau companiile, nu clienţii!
Dar cred că aveam mai mult decât o problemă din ciclul „Liber să alegi”, pentru că nu-mi pot manifesta preferinţa pentru doctorul de oameni la fel ca pentru cel de maşini. La primul stai mereu la coadă, de parcă el face alegerea şi nu clientul. „Şeptelul” e pus în ordine, cam cum se face înregimentarea în armată. Ori dacă e pe banii mei, cine plăteşte face regulile, nu invers...
Clienții observă că li se livrează ceva mai prost la preț mai mare de unde rezultă că susţin gap-ul de productivitate. O serie de companii de profil au suspendat mai întâi servirea băuturilor alcoolice la bordul aeronavelor, apoi cam orice. Şi ele nu sunt neapărat low cost. Deşi în condiţiile actuale cam toate companiile au devenit „low profile”. Nu mai există branduri de prestigiu, care să alerge după clienți, cărora să le ofere servicii de top. Şi în această ordine mă întreb dacă băncilor, care obişnuiau să furnizeze produse exclusiviste clientelei platinum sau gold, nu le vine cumva ideea să le presteze serviciile în regim de autoservire sau când au ele disponibilitate, pe bază de programare, după cum se întâmplă deja cu „oamenii de rând”.
În fine, înţeleg că programul mai scurt al magazinelor are legătură şi cu responsabilitatea socială, şi faţă de mediul înconjurător, numai că România era deja responsabilă, o țară curată, dezindustrializată, unde principalii actori economici deveniseră retailerii, ce furnizează marfă de import. Dacă energia se scumpeşte chiar şi atunci când cererea se ajustează drastic, ar rezulta că se oferă un produs de cvasimonopol, ce poate afecta apoi mediul de afaceri sau să fie invocat ca pretext.
Dacă aș fi în locul benzinarilor, aş veni cu noi idei de inflaţie. Aş pune două tarife. Unul mai mic, până când există competiție pe piață, și altul mai mare, după ce se închide la non-stop, așa cum suna premonitoriu reclama cu Dorel.
Ce să se înțeleagă prin tarif de noapte? O ciocolată care costă în benzinărie 6 lei, în loc de 4, ziua, să se facă 12 lei, noaptea. Ceea ce n-am înţeles, totuşi, este dacă la reducerea programului de lucru nu vor adera şi companiile de pompe funebre, ceea ce ar însemna ca oamenii să aleagă să moară ziua, când lumina vine de la Dumnezeu.
Citește pe Antena3.ro
