Durata planului de reorganizare a unei firme intrate în insolvenţă a fost redusă, în noul Cod al insolvenţei, de trei ori. Mai precis, executarea planului de reorganizare nu va putea depăşi un an, planul de reorganizare putând fi prelungit, în condiţii excepţionale, cu încă 12 luni. Reducerea la o treime a duratei admisibile a planului de reorganizare scade puternic şansele băncilor de a-şi recupera, pe cât posibil, banii împrumutaţi persoanelor juridice intrate în insolvenţă.
"Noua lege scurtează foarte mult procedura de insolvenţă. în condiţiile legislaţiei anterioare, când planul de reorganizare se putea prelungi până la trei ani, băncile aveau mai mult timp să-şi recupereze banii de la datornici, iar aceştia de la diverşi terţi. Acum, şansele de recuperare scad semnificativ, iar problema e mai ales în provincie, unde este foarte greu să renunţi la nişte clienţi şi să te adresezi altora", spun manageri din bănci.
De asemenea, faptul că statul se autoimpune ca prioritar în faţa băncilor la masa credală e ilogic, nociv şi nedrept. În primul rând, foarte mulţi agenţi economici intraţi în insolvenţă ajung în această situaţie ca urmare a înăspririi semnificative a fiscalităţii odată cu criza. Cu alte cuvinte, principalul vinovat pentru insolvenţa lor e chiar statul. El a luat măsuri şi a impus reglementări care au afectat negativ mediul de afaceri. Este vorba în primul rând de măsurile de înăsprire a fiscalităţii, de majorarea taxelor şi impozitelor, începând cu creşterea TVA de la 19% la 24%, dar nu numai. Toate acestea au făcut să fie mai dificil de făcut business în România. Aşadar, poverile administrative suplimentare puse în cârca mediului de afaceri au dus la creşterea numărului de insolvenţe şi falimente.
În plus, administraţia publică este profund dependentă de achiziţiile de titluri de stat ale sistemului bancar şi ar avea tot interesul să nu le creeze băncilor probleme de lichiditate, reducându-le şansele de recuperare a banilor daţi împrumut firmelor ajunse în insolvenţă.
Fără îndoială că vechea legislaţie a insolvenţei era departe de a fi optimă, chiar dimpotrivă, întrucât facilita companiilor lipsite de onestitate multiple căi de eludare a creditorilor. Însă noul Cod al insolvenţei riscă să facă mai mult rău decât bine unui sector esenţial al economiei şi anume industriei bancare, într-o perioadă în care aceasta se confrunta cu mari pierderi.
Reducerea duratei planului de reorganizare va face ca băncile să-şi recupereze mai greu banii împrumutaţi firmelor care ajung să aibă probleme financiare, astfel încât un volum mai mare de împrumuturi acordate persoanelor juridice vor ajunge să fie clasificate ca neperformante.