Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inflația! Nu știu cât de rezonabilă mai rămâne, dar e cert că nu arată chiar frumos: pe măsură ce economia se străduiește să se redreseze după criza provocată de pandemie, cererea de materii prime, de produse și de servicii își revine și când cererea crește (necrescând însă în același ritm și oferta), cresc și prețurile.
Câțiva antreprenori care construiesc de zeci de ani afaceri sănătoase și care creează locuri de muncă și contribuie activ la formarea PIB mi-au semnalat încă de la începutul anului riscul inflaționist căruia trebuie să-i facă față: cu lanțuri de aprovizionare (încă) perturbate, cu o lipsă a materiilor prime, cu o amenințătoare scumpire a țițeiului, gazelor naturale și energiei electrice, cu costuri logistice majorate și în plus cu o lipsă a forței de muncă, ce crește costul cu salariile proporțional cu viteza cu care firmele doresc să se repună pe picioare, oamenii se văd aduși în fața unor explozii generale ale prețurilor din întreaga lume.
Un bun prieten a câștigat prin licitație, în ianuarie, o lucrare de volum în sectorul construcții-instalații electrice, mizând pe o ofertă de prețuri la materiale de construcții și la cabluri electrice primită în luna în care a licitat. Două luni mai târziu, prețul la cablurile de cupru era deja „aruncat în aer”, odată cu profitul respectivului antreprenor. Câteva alte săptămâni mai târziu, prețul de transport pe container atinge și el cote astronomice și dă peste cap planurile multor firme care, asemenea prietenului meu, depind de importurile de materii prime. Pe deasupra, capac la oala cu presiune a scumpirilor, prețul la țiței urcă la maximele ultimelor 7 ani și trage după sine prețurile din multe sectoare economice. INS semnala recent că prețurile producției industriale cresc cu două cifre în țară (12% în iunie 2021 față de iunie 2020), ca și în restul Uniunii Europene (10,3%). Costul imobilelor și locuințelor a crescut continuu în pandemie, iar în luna iulie a atins punctul maxim din ultimii 12 ani, potrivit Mediafax.
O „vizită” într-o piață sau într-un magazin alimentar cere semnificativ mai mulți bani pentru coșul familiei decât o făcea cu un an în urmă. O oprire la pompa de benzină îi dă spasme oricărui simplu cetățean, iar anunțatele scumpiri la gaze și energie electrică aruncă în incertitudine stabilitatea financiară a multor gospodării, dar și a unei bune părți din antreprenoriatul român. Metale comune sau metale rare, mase plastice și produse petrochimice, hârtie și materiale lemnoase, cereale și alimente de bază: totul se scumpește și se scumpește alert. Chiar ONU anunța că preţurile alimentelor la nivel global înregistrează cea mai mare viteză de creștere din ultima decadă.
Iar România nu face diferența. „Nu suntem singurii. Nu ne putem decupla de lume”, cum spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației, ediția august 2021. „Când ai inflația 5,4% în SUA și 3,1% în Germania, în acest context, prognozele noastre sunt rezonabile”. Banca Națională a României a majorat de la 4,1% la 5,6% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 3% la 3,4% estimarea pentru anul viitor. Responsabile pentru creșterea inflației sunt prețurile din energie: scumpirea energiei electrice, a combustibililor și a gazelor naturale reprezintă aproape 3 puncte procentuale din inflația de 5,6%. Dar avansul inflației a fost determinat și de creșterea alertă a cererii pentru anumite bunuri și mărfuri la care oferta nu a putut răspunde în suficientă măsură pe termen scurt, dar și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare și de presiunile demografice și din piața muncii.
Ținta de inflaţie stabilită inițial de banca centrală pentru anul în curs era de 2,5% plus sau minus un punct procentual. Și la nivelul Comisiei Europene, previziunile privind inflația din acest an și din anul următor au fost revizuite în sus. Inflația se poate dovedi mai mare decât cea prevăzută dacă constrângerile de aprovizionare sunt mai persistente și presiunile asupra prețurilor sunt transmise mai puternic prețurilor de consum. Iar dilema care îi macină pe economiști este dacă nu cumva devenim martorii unei noi paradigme: aceea în care - așa cum analiza CNN - economia globală se transformă în moduri ce aduc creșteri permanente de costuri, iar penuria de mărfuri, de produse și de servicii să nu fie doar o temporară caracteristică postpandemie. E inflația rezonabilă pe moment și nu arată ea chiar frumos, dar nu suntem cumva în fața unei noi „ere a inflației”?
Citește pe Antena3.ro
