Nu judeca fără să știi...adevărul!

 Dacă deschidem televizorul vedem peste tot cătușe, pușcării, arestări, povești despre fraude, despre furturi: un peisaj găunos, șocant și negativ, care poate fi pentru oameni o uriașă capcană ”spirituală”! Asemenea întâmplări descriu o conștiință răvășită, rătăcită, bulversată, căzută în Iadul trăirilor pline de agresivitate, de ură, de furie, de răzbunare. Întâmplările dezvăluie ce era în conștiința colectivă, dar nu era vizibil. Sursa răului vine din conștiința care a căzut la testul puterii. E destul de clar pentru oricine privește scenele acestea halucinante că lipsește iubirea, lipsește iertarea, lipsește orice urmă de bunătate și de frumusețe și, straniu, mulți oameni se bucură pentru absența iubirii. Mulți sunt fericiți, văzându-i pe alții distruși! S-ar putea ca unii să merite ceea ce au, s-ar putea ca dreptatea să fie prezentă în unele cazuri, dar e posibil ca unii să treacă printr-un fel de ”karma”, cauzată de faptul că s-au bucurat de răul altora...în trecut. ”Nu judeca, să nu fii judecat”, asta e ideea! Aceasta este capcana spirituală în care am putea pica, privind cu bucurie și judecând, fără să știm adevărul din interior despre orice și despre oricine. A ne lăsa atrași în ura colectivă înseamnă a ne lăsa predispuși la gândire irațională, inconștientă și incorectă. Ura nu raționează corect, răzbunarea nu raționează corect, nici o trăire inconștientă nu are har și nu conține lumina iubirii, care e călăuză pentru adevăr și conștiență. Energii joase se răfuiesc între ele și, dacă le trăim, dacă ne bucurăm pentru ce vedem, e numai pentru că nu cunoaștem legea spirituală și nu știm, nu observăm că, urând, ura e o stare in conștiința noastră. Bucurându-ne de răul altuia e ca și cum ne obținem energia, fericirea și starea de bine din suferință: pe moment ne bucură suferința altora, dar aceasta ne dezvăluie că noi înșine ne obținem energia suferind și nu suntem conștienți că o facem. Conștiința normală este afectuoasă și simte compasiune chiar și pentru cei care greșesc, chiar și pentru cei vinovați: ea știe că vinovatul a greșit inconștient, chiar dacă – după definiția științifică a discernământului – cel vinovat a știut ce face. Discernământul spiritual e o stare mai înaltă, puternică, o stare de conștiință care ne spune că nu putem păcăli pe nimeni și nimic. Ce greșim se înregistrează în conștiință, iar de conștiință nu avem unde să fugim. Când avem discernământ spiritual nu credem în lucruri care pot fi ascunse, cât mai degrabă cunoaștem că totul, absolut tot ce se întâmplă e o consecință automată a alegerilor fiecăruia!

Pentru a nu atrage către noi consecințe nefaste e bine să privim cu luciditate către capcana spirituală care stă amplu întinsă acum în lume. Să ne bucurăm de suferințele altora e o atitudine luciferică, chiar dacă ei sunt vinovați. Normal este să simțim compasiune și iertare, iar dacă nu se întâmplă una ca asta ar trebui să ne alarmăm în privința stării noastre interioare. Putem observa răul și-i putem lăsa pe alții, care au puterea de a-l stăvili, să o facă. Ura noastră nu stăvilește răul, ci il multiplică și aceasta-i capcana noastră. Nu ieșim din rău căzând în cursa lui, ci practicând rațiunea, discernământul și iertarea, așa cum ne-a învățat și Hristos! Așa ne vom face bine nouă înșine și celor din jurul nostru: ridicând nivelul de conștiință, care ne va călăuzi să trăim frumos și să facem alegeri din starea de bunătate, pe care ne-o inspiră Duhul iubirii!

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”