Nu trageti in Banca Nationala a Romaniei!

Recent, mediile financiare si analistii economici au criticat intentia Bancii Nationale de a inaspri conditiile in care bancile comerciale acorda credite, plecand de la realitatile inregistrate in primele 7 luni ale anului. Obiectivul BNR este acela de a asigura stabilitatea preturilor, precum si stabilitatea financiara. In cursul primei parti a anului 2005, economia romaneasca arata o intrerupere a procesului de dezinflatie. Acest lucru se datoreaza, in principal, majorarilor inregistrate de preturile administrate, precum si maririi cu peste 14% peste nivelul convenit cu UE a accizelor la produse minerale, tigari si alcool.

Banca Nationala a fost supusa in acest an la o serie de riscuri care au determinat-o sa adopte masuri care sa tempereze creditarea, in special cea in valuta. Excesul de bani datorat aplicarii Cotei Unice de 16%, precum si intrarile abundente de capital au facut sa existe un exces de cerere care a avut drept consecinta cresterea mai accelerata a consumului in detrimentul investitiilor. La acestea se adauga si majorarea fara precedent a deficitului de cont curent (ultimele estimari arata ca deficitul de cont curent la sfarsit de an se va situa in jurul cifrei de 10% din PIB, fata de 7,5% inregistrat la finele anului 2004). In aceste conditii, plecand de la obiectivul anuntat de tintire a inflatiei, BNR a emis unele masuri menite sa stabilizeze excesul de cerere, dar care sa si conduca la o predictibilitate a ratei inflatiei pe perioada trimestrelor urmatoare.

In acest rastimp am avut in Romania un singur jucator - Banca Nationala a Romaniei. Balbaielile Guvernului din cadrul politicii fiscale, masurile luate in pripa si peste noapte, unele din ele cu consecinte deosebite in atingerea tintei de inflatie, au facut ca BNR "sa joace" pe tot terenul. A trebuit sa iasa cu comunicate de tip guvernamental, sa atentioneze Guvernul atunci cand derapajele erau flagrante si a trebuit sa isi continue implementarea politicii proprii atat pentru diminuarea stocurilor interne (vezi liberalizarea contului de capital), dar si a stocurilor externe (vezi pretul pe barilul de petrol).

Luna august a adus, in premiera, in Romania, un nou concept pe care BNR incearca sa il puna in practica: tintirea inflatiei. Este o sarcina dificila care necesita o atentie in monitorizarea cresterii economice, a cursului de schimb si a ratei dobanzii, dar care, pentru bunul mers al punerii in practica a acestui tip de politica, are nevoie de un parteneriat real cu Guvernul, cu politicile sale fiscal, bugetare si comerciale.

Trimestrul al II-lea ne-a aratat ca rata medie a inflatiei s-a situat la aproximativ 10%, fiind cu peste un punct procentual mai mare decat cea consemnata in primul trimestru al anului 2005 (aceasta avand influente majore din indicatorii anului 2004). Este lesne de inteles ca rolul BNR de a anticipa evolutia inflatiei si de a monitoriza atent evolutiile macroeconomice reprezinta lucruri de mare responsabilitate pentru aceasta institutie. Sistemul bancar s-a suparat ca BNR se straduieste, ca un jucator singular, sa alerge eficient pe tot terenul, luand masuri care conduc la o diminuare a profiturilor bancilor comerciale. Sa nu uitam ca stabilitatea financiara este importanta nu numai pentru Romania, dar ea este importanta si pentru sistemul bancar! Neexistand stabilitate financiara, acesta ar putea sa sufere pierderi mult mai mari decat prin aceste masuri restrictive ale BNR. Ele sunt binevenite chiar daca afecteaza, pe o perioada scurta de timp, tendinta crescatoare a consumului, fiind absolut necesare pentru o Romanie stabila din punct de vedere financiar si lipsita de crize financiare.

Excesul de lichiditate din piata a fost marit si in ultima perioada prin atragerea de catre Primaria Muncipiului Bucuresti a unei sume de bani foarte mare, circa 500 milioane euro. Banii au venit, ei stau depozitati intr-o banca comerciala, contribuabilul bucurestean plateste o dobanda anuala de aproape 5%, iar primaria primeste pentru depozitul format aproape 3% pe an. Banii stau degeaba, pentru ca nu exista proiecte, nu exista studii de fezabilitate demarate, dar diferenta de dobanda este platita de catre cotribuabilul bucurestean, bucuros ca poate avea o strada mai buna. Pana cand banii vor fi folositi pentru proiectele respective, BNR va face iar un efort de a cumpara acest surplus de pe piata, va avea costuri suplimentare, ceea ce va conduce la o accentuare a pierderilor operationale ale acestei institutii.

In lipsa unei coordonari a politicilor, toata lumea face ce vrea, fiecare doreste sa castige cat mai mult intr-o perioada cat mai scurta, iar singurul care trebuie sa faca curat si sa mentina stabilitatea macroeconomica in Romania este BNR.

Nu trageti in BNR, care este deocamdata si portar si fundas si atacant, dar priveste cu incredere ca echipa se poate intregi, ca partenerul de nadejde numit Guvern se va trezi si isi va aduce pe teren oamenii si politicile necesare. Pana una alta, BNR a spalat tara de rusine si a reusit sa mentina o stabilitate macroeconomica fragila. Stimati guvernanti, intrati in teren si jucati alaturi de BNR.