Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecând după ce s-a petrecut la Calafat, Summit-ul NATO de la
Bucureşti va fi singura reuniune de acest fel din ultimii ani care nu
se va bucura de prezenţa activiştilor anti-NATO şi antiglobalizare. ● Ion Cristoiu
Editorialele zilei
● Tudor Octavian: Glas de bere ● Răzvan Bărbulescu: Brichete şi crampoane ● Adrian Vasilescu: PIB-ul nostru cel de toate zilele ● Alexandru Năstase: "Ce ţară e asta!?" ● Dan Dumitrescu: Tomberoanele fotbalului au fost scoase în stradă
Editorialele zilei
● Tudor Octavian: Glas de bere ● Răzvan Bărbulescu: Brichete şi crampoane ● Adrian Vasilescu: PIB-ul nostru cel de toate zilele ● Alexandru Năstase: "Ce ţară e asta!?" ● Dan Dumitrescu: Tomberoanele fotbalului au fost scoase în stradă
Şase tineri germani au fost opriţi în punctul de trecere a frontierei de la Calafat şi, după o anchetă în care ai noştri şi-au amintit că pe vremuri Poliţia se numea Miliţie, retrimişi în Bulgaria.
Două ONG-uri – Agenţia de Monitorizare a Presei şi Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) – au criticat dur incidentul.
Drept răspuns la solicitările celor două organizaţii, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a emis un comunicat în care explică momentul de la Calafat prin dreptul autorităţilor române de a refuza accesul unor cetăţeni străini dacă aceştia constituie ameninţare la ordinea publică, securitatea naţională sau sănătatea publică.
Împotriva celor întâmplate la Calafat au protestat două ONG-uri cunoscute pentru apărarea drepturilor omului. Ele au taxat incidentul drept o încălcare a mai multor drepturi ale cetăţenilor europeni: de la dreptul la liberă circulaţie la dreptul la liberă exprimare.
În România n-avem o organizaţie nonguvernamentală de luptă împotriva trezirii la viaţă a imbecilităţilor de tip ceauşist.
Din păcate.
Dacă am avea, incidentul de la Calafat ar fi intrat obligatoriu în atenţia unei astfel de organizaţii.
Pentru că ţine de imbecilitatea ceauşistă rezolvarea unei probleme de ordine publică prin măsuri abuzive, care încalcă libertăţile individuale.
Inspectoratul Poliţiei de Frontieră, subordonat ministrului liberal Cristian David, a invocat drept argument informaţii primite de la SRI potrivit cărora respectivii urmau să pună la cale manifestaţii violente de protest în timpul Summit-ului NATO din aprilie.
Ce spui, Franţ?
Ce spui, domnule prim-ministru?
Din punct de vedere legal, tinerii respectivi voiau să introducă în ţară materiale anti-NATO şi antiglobalizare.
De când şi până când astfel de materiale sunt interzise într-o ţară ce se pretinde că respectă drepturile omului?
Într-o ţară civilizată, chiar dacă serviciile secrete de informaţii spun că şase tineri vor să intre în ţară pentru a pune la cale manifestaţii violente, autorităţile nu-şi pot permite să le interzică accesul fără riscul de a trece drept imbecile.
Autorităţile le dau drumul, şi apoi iau măsuri ca respectivii să se păstreze în limitele legii.
E ştiut că de fiecare dată când într-o ţară se organizează o întâlnire la nivel planetar (G8, NATO), activişti anti-NATO şi antiglobalizare din toată lumea vin în ţara respectivă pentru a desfăşura acţiuni de protest violente. Peste tot unde au avut loc reuniunile planetare, activiştii anti-NATO şi antiglobalizare au fost lăsaţi să intre, deşi se cunoştea că vor pune la cale manifestări violente. Aşa s-a ajuns la un soi de legătură nu fără nuanţe comice între Summit-urile NATO sau G-8 şi manifestările violente. Pentru opinia publică mondială, aproape că e de neconceput un Summit NATO fără imaginile confruntărilor dintre activiştii antirăzboinici şi forţele de ordine din ţara respectivă.
Judecând după ce s-a petrecut la Calafat, Summit-ul NATO de la Bucureşti va fi singura reuniune de acest fel din ultimii ani care nu se va bucura de prezenţa activiştilor anti-NATO şi antiglobalizare.
Mai mult ca sigur, autorităţile noastre sunt deja mândre de această performanţă ce se conturează deja.
Dovedind că n-au înţeles nimic din ceea ce se va întâmpla în timpul summit-ului.
Mulţi dintre cei peste 1.500 de jurnalişti străini prezenţi la Bucureşti vor căuta să vadă şi în ce măsură ţara asta din Balcani, despre care se spune că nu merita să intre în Uniunea Europeană, corespunde cât de cât standardelor minime de civilizaţie europeană. În consecinţă – contrar credinţei prosteşti a autorităţilor noastre – ziariştii străini nu se vor strădui să descopere cât de bine e asigurată securitatea şefilor de stat prezenţi la summit, ci, indiscutabil, cât de puternice sunt rămăşiţele mentalităţilor ceauşiste în România, la aproape două decenii de la căderea comunismului.
Din acest punct de vedere, aşa cum se profilează înţelegerea Summit-ului NATO de către autorităţile noastre, jurnaliştii străini vor avea ce să scrie.
Două ONG-uri – Agenţia de Monitorizare a Presei şi Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) – au criticat dur incidentul.
Drept răspuns la solicitările celor două organizaţii, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a emis un comunicat în care explică momentul de la Calafat prin dreptul autorităţilor române de a refuza accesul unor cetăţeni străini dacă aceştia constituie ameninţare la ordinea publică, securitatea naţională sau sănătatea publică.
Împotriva celor întâmplate la Calafat au protestat două ONG-uri cunoscute pentru apărarea drepturilor omului. Ele au taxat incidentul drept o încălcare a mai multor drepturi ale cetăţenilor europeni: de la dreptul la liberă circulaţie la dreptul la liberă exprimare.
În România n-avem o organizaţie nonguvernamentală de luptă împotriva trezirii la viaţă a imbecilităţilor de tip ceauşist.
Din păcate.
Dacă am avea, incidentul de la Calafat ar fi intrat obligatoriu în atenţia unei astfel de organizaţii.
Pentru că ţine de imbecilitatea ceauşistă rezolvarea unei probleme de ordine publică prin măsuri abuzive, care încalcă libertăţile individuale.
Inspectoratul Poliţiei de Frontieră, subordonat ministrului liberal Cristian David, a invocat drept argument informaţii primite de la SRI potrivit cărora respectivii urmau să pună la cale manifestaţii violente de protest în timpul Summit-ului NATO din aprilie.
Ce spui, Franţ?
Ce spui, domnule prim-ministru?
Din punct de vedere legal, tinerii respectivi voiau să introducă în ţară materiale anti-NATO şi antiglobalizare.
De când şi până când astfel de materiale sunt interzise într-o ţară ce se pretinde că respectă drepturile omului?
Într-o ţară civilizată, chiar dacă serviciile secrete de informaţii spun că şase tineri vor să intre în ţară pentru a pune la cale manifestaţii violente, autorităţile nu-şi pot permite să le interzică accesul fără riscul de a trece drept imbecile.
Autorităţile le dau drumul, şi apoi iau măsuri ca respectivii să se păstreze în limitele legii.
E ştiut că de fiecare dată când într-o ţară se organizează o întâlnire la nivel planetar (G8, NATO), activişti anti-NATO şi antiglobalizare din toată lumea vin în ţara respectivă pentru a desfăşura acţiuni de protest violente. Peste tot unde au avut loc reuniunile planetare, activiştii anti-NATO şi antiglobalizare au fost lăsaţi să intre, deşi se cunoştea că vor pune la cale manifestări violente. Aşa s-a ajuns la un soi de legătură nu fără nuanţe comice între Summit-urile NATO sau G-8 şi manifestările violente. Pentru opinia publică mondială, aproape că e de neconceput un Summit NATO fără imaginile confruntărilor dintre activiştii antirăzboinici şi forţele de ordine din ţara respectivă.
Judecând după ce s-a petrecut la Calafat, Summit-ul NATO de la Bucureşti va fi singura reuniune de acest fel din ultimii ani care nu se va bucura de prezenţa activiştilor anti-NATO şi antiglobalizare.
Mai mult ca sigur, autorităţile noastre sunt deja mândre de această performanţă ce se conturează deja.
Dovedind că n-au înţeles nimic din ceea ce se va întâmpla în timpul summit-ului.
Mulţi dintre cei peste 1.500 de jurnalişti străini prezenţi la Bucureşti vor căuta să vadă şi în ce măsură ţara asta din Balcani, despre care se spune că nu merita să intre în Uniunea Europeană, corespunde cât de cât standardelor minime de civilizaţie europeană. În consecinţă – contrar credinţei prosteşti a autorităţilor noastre – ziariştii străini nu se vor strădui să descopere cât de bine e asigurată securitatea şefilor de stat prezenţi la summit, ci, indiscutabil, cât de puternice sunt rămăşiţele mentalităţilor ceauşiste în România, la aproape două decenii de la căderea comunismului.
Din acest punct de vedere, aşa cum se profilează înţelegerea Summit-ului NATO de către autorităţile noastre, jurnaliştii străini vor avea ce să scrie.
