x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O viaţă pe plajă

0
Autor: Elsa Exarhu 28 Mar 2010 - 00:00
O viaţă pe plajă


Mi-am luat câţiva prieteni şi caii şi am plecat pe malul oceanului. Stau desculţă pe plajă, iar în cortul meu am aranjat o etajeră cu cele mai preţioase cosmetice: un savon d'Alep, o sticlă cu ulei de argan şi una cu gaz lampant. Şi mai am şi un li­ghean de tablă galvanizată şi câteva perii de lemn. Iar în "dulapul" meu pot găsi câteva batice de batist sau mătase, câteva zdrenţişoare comode, nişte jeanşi, şi asta e tot.

Nu cunosc nici o constrângere, totul e pace. Călăresc prin apă, desculţă, şi ţin scăriţele cu degetele mari de la picioare în exteriorul lor.

Când vreau să intru în apă e suficient să-mi arunc cârpele pe mal şi mă pot juca în pielea goală în voie. Am înlocuit mesele cu fructe şi băuturi exotice, iar seara, la foc, mă bucur de fum şi de o fâşie mică de file de peşte, prins cu câteva minute în urmă. Mă pieptăn rar, e aproape o ceremonie de gală, aşa că uneori arăt ca Robinson Crusoe. Apa dulce e preţioasă şi e rezervată unui duş economicos în baia de sub cerul liber. Singurele mele bijuterii sunt un inel improvizat dintr-o cochilie şi o broşă cu briliante. Îmi place să las broşa în cort când merg haihui cu calul, mai ales pentru a înţelege că lucrurile îşi poartă singure de grijă.

Nu am ceas, nici telefon. Nu păstrez nici o legătură cu lumea, totul e numai feeling. Un sentiment că totul e bine, că liniştea din viaţa mea nu poate fi tulburată de nimic. Lumina e singurul indiciu pentru diferitele momente ale zilei. Încep să o descifrez diferit de când e singura mea busolă.

După statul la foc cu prietenii mă retrag în cort. Aproape de mine e şi calul. Sunt ostenită, toţi muşchii sunt într-o tensiune bună şi tonică, oboseala e un dar, iar eu am făcut tot ce îmi doream pentru a simţi că trăiesc.
Să mă întorc la civilizaţie? De ce aş face-o?
elsaexarhuwordpress.com
Citeşte mai multe despre:   tipi mişto/gagici miştoace

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de