Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mă tem că această campanie electorală, ca şi precedentele, din ultimii zece ani, a început prost. Discutăm despre orice, de la ”ofiţeri acoperiţi” la teama că ne invadează ruşii, numai despre obiectivul esenţial al României nu. Mă refer la imperativul reducerii drastice a decalajelor istorice de dezvoltare faţă de Occidentul european.
România a fost întotdeauna o periferie a diverselor imperii, fie că a fost vorba despre Imperiul Otoman, de cel ţarist, de cel Austro-Ungar sau în cadrul CAER. Nici acum lucrurile nu stau mai bine, fiind o periferie a Uniunii Europene. Este o realitate, nu o acuză. Avem de ales: acceptăm situaţia sau ne decidem să o schimbăm. Scuza că nu avem ce face este mult prea facilă.
Trebuie să fim conştienţi că UE nu este o societate de binefacere, şi nici o organizaţie altruistă. Este un mecanism de solidaritate, dar funcţionează după principiul ”Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi şi bagă în traistă”. România are acces la toate instrumentele de finanţare a dezvoltării, disponibile la Bruxelles. Dar numai de noi depinde să le accesăm şi să le folosim pentru a ne atinge obiectivul strategic: dezvoltarea.
Am folosit corect fondurile europene atrase până acum în acest scop? Mă tem că nu. Multe dintre investiţiile făcute din bani europeni nu produc efectele scontate. Nu ne-am ierarhizat corect priorităţile, nu am ţinut cont de nevoile reale din teritoriu, am evitat domeniile complexe, care cer eforturi investiţionale pe timp lung.
Privind la experienţa ţărilor membre ale UE care au reuşit să se dezvolte folosind fonduri europene, vedem că rolul central a revenit planificării strategice, ce cade în sarcina Guvernului. Să nu uităm că există şi problema decalajelor de dezvoltare între regiunile ţării noastre, care trebuie tratată în acelaşi context.
Avem acum o nouă oportunitate: aceea oferită de portofoliul Politicilor Regionale, care a revenit României, prin Corina Creţu. România poate contribui cu idei la structurarea politicilor regionale de dezvoltare. Este modul în care putem face din acest portofoliu un succes, o contribuţie românească la consolidarea proiectului european.
Politicile de dezvoltare, priorităţile României, trebuie decuplate de ciclurile electorale şi trebuie să devină obiectul consensului naţional. Să fim conştienţi de faptul că avem deja o nouă problemă: migraţia forţei de muncă. Lipsa muncitorilor calificaţi şi a personalului cu studii superioare pune deja probleme dezvoltării şi absorbţiei fondurilor europene. Dacă ne pasă de viitorul nostru comun, acestea sunt lucrurile care trebuie să ne intereseze în campania electorală.
