Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Apropierea alegerilor parlamentare readuce în atenția publicului larg tema majorării pensiilor. O temă plină de emoție și însoțită în spațiul public de mult populism. Avem cu toții de gestionat o criză economică fără precedent, criză care lovește deopotrivă tineri și vârstnici, angajați și angajatori. Însă candidații din campania parlamentară arată că sunt preocupați doar de gestionarea drumului spre victorie, indiferent de costurile sociale și economice, și o fac mai ales prin atitudini publice favorabile satisfacerii dorințelor cetățenilor, chiar în detrimentul intereselor reale ale acestora (acesta fiind, de altfel, populismul). Iar teza majorării pensiilor servește de minune cauza!
Cu amenințarea unui deficit bugetar de circa 9%, România este forțată acum să administreze și nuanța electorală a creșterii punctului de pensie cu 40%, creștere pe care economia nu o poate susține, când abia-abia se chinuie să se relanseze post-pandemie și să evite o recesiune gravă pentru anul următor. Se vorbește mult, prea mult și doar în termeni demagogici numai despre pensia administrată de stat (Pilonul I), iar oamenii sunt făcuți să uite că economisirea banilor pentru pensionare are alternative viabile, care nu mai stau în mâna statului: pensiile administrate privat.
Există trei tipuri de pensii administrate privat, care sunt tot atâtea variante de acumulare pe termen lung: pensia privată obligatorie (Pilon II), pensia privată facultativă (Pilon III) și pensia ocupațională (ceea ce va fi în viitorul apropiat Pilonul IV). O privire scurtă asupra sectorului pensiilor private relevă un adevăr nepromovat îndeajuns: fondurile de pensii private au performanțe notabile, independente de majorările din pix electoral ale punctului de pensie, chiar și traversând o perioadă economică dificilă, precum cea în care ne-a aruncat pandemia COVID-19. Deși primele două trimestre ale anului 2020 au fost puternic afectate de pandemie, sistemul de pensii private a revenit la valorile de dinainte, înregistrând chiar o creștere a valorii activelor, respectiv a profitului în beneficiul participanților. Fondurile de pensii private sunt investitori pe termen lung, corespondent cu perioada de contributivitate de 30-40 de ani. Mai mult, ponderea cea mai mare în structura portofoliilor fondurilor de pensii private este deținută de titlurile de stat, cu peste 65%, fiind urmată de acțiuni, cu aproape 20% și de depozite bancare, cu circa 4%. Obligațiunile corporative ating ușor peste 5%, în timp ce titlurile de participare au cam 3%. Cu astfel de plasamente, valoarea activelor totale, aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, a depășit, la 30 septembrie 2020, pragul de 14 miliarde de euro, în creștere cu aproape 18% față de septembrie 2019. Evoluția a avut la bază doi factori importanți: creșterea contribuțiilor cu 5,61% și obținerea unui profit de 1,35 miliarde de lei (la nouă luni), la nivelul întregului sistem de pensii private. La 30 septembrie anul curent, în sistemul pensiilor private erau înregistrați 8,10 milioane de participanți, cu 3% mai mulți față de sfârșitul lunii septembrie 2019.
Este vizibilă diferența: în timp ce pensiile private sunt bani economisiți profitabil pe termen lung, fondul de pensii administrat de stat nu este în stare să facă nici măcar plățile la zi (fără împrumuturi bugetare) și rămâne captiv sarabandei electorale. Ponderea cheltuielilor de asistență socială și cu salariile bugetarilor este de aproape 90% din totalul veniturilor statului, iar dacă s-ar majora pensiile cu 40% (decizie populistă, votată la repezeală în plină criză bugetară), s-ar duce la 105% din veniturile statului. Adică tot efortul cumulat al economiei nu va ajunge nici măcar pentru plata pensiilor și salariilor publice, nici vorbă să mai facem investiții. Astfel, împrumutându-ne ca să putem acoperi deficitul, datoria publică a României va crește alarmant la peste 50% din PIB, din cauza creșterii deficitului bugetar, a deprecierii leului în raport cu euro și pe fondul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Iar dacă gradul de îndatorare depășește nivelul de 55% din PIB, guvernul va fi forțat să înghețe automat cheltuielile cu asistența socială din sistemul public.
Deci degeaba candidații defilează astăzi promisiuni populiste de majorare a pensiilor, dacă creșterea pensiilor nu se va putea face tocmai din cauza îndatorării pentru plata lor. Iar falimentul administrării de către stat a pensiilor face antiteză cu performanța fondurilor private.
Citește pe Antena3.ro
