Un salariat plateste lunar sub forma de impozite, contributii si taxe 242 de lei, in vreme ce un pensionar achita doar 64 de lei, observa revista Finantistii. Asta face ca, dupa plata taxelor, un salariat sa poata aloca pentru celelalte cheltuieli 698,73 lei lunar, mai putin decat un pensionar (709,68 lei).
Fara a mai pune la socoteala ca salariatii nu beneficiaza de gratuitate pe mijloacele de transport in comun asa cum au pensionarii in Bucuresti. Motiv pentru care se urca in autobuz inca de la primele ore al diminetii, cand salariatii care cumpara bilet se grabesc catre munca.
Ba chiar se ajunge si la aberatii legate de pret. Doua calatorii cu autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul costa in Bucuresti 4,2 lei, pentru ca in afara pretului calatoriei – 1,3 lei x 2 calatorii = 2,6 lei – salariatii mai platesc si costul cartonului de pe care se “descarca' valoarea calatoriilor: 1,6 lei. Sau daca doresc sa cumpere 10 calatorii platesc 14,6 lei: 1,3 lei pentru fiecare calatorie si 1,6 lei – cartonul. In vremea asta, la metrou – mijloc de transport care nu ofera gratuitate pensionarilor –, doua calatorii costa 4 lei, iar zece – 10 lei. Paradoxal, un mijloc de transport cu costuri de mentenanta mai mari practica tarife mai mici si nu percepe un pret separat pentru cardul de calatorie din carton. In schimb, drumul cu autobuzul ajunge sa fie mai piperat, obligandu-i pe salariati sa-si cumpere abonamente. Asa cum procedeaza mai toate companiile cu pozitie dominanta, unde consumatorii nu-si permit sa aleaga.
Si pentru ca tot a spus Guvernul ca i s-a impus in negocierile cu FMI sa modifice legislatia astfel incat sa pemita RATB si Metrorex sa majoreze tarifele mai mult decat rata inflatiei pentru ca aceste companii sa-si poata acoperi cheltuielile curente din venituri – oare ce ar fi trebuit sa faca un administrator mai intai? Sa taie subventiile celor care aloca ineficient resursele in lipsa unui pret, si abia apoi sa se gandeasca la majorarea tarifelor ori sa ia in calcul ca e campanie electorala si nu se poate atinge de “drepturile' pensionarilor?
Pana la rezolvarea acestei “enigme' merita remarcat ca o familie de salariati compusa din trei persoane plateste anual statului impozite, contributii si taxe de peste 2.000 de euro, mai mult decat da pe mancare. In timp ce pensionarii – a caror varsta reala de pensionare e de 56 de ani, cea mai scazuta din UE – achita sub forma impozitelor si taxelor echivalentul a 450 de euro. E inutil de spus ca in Romania nu exista nici o corelatie intre productivitate si remuneratie. Altfel nu s-ar fi apucat sa scrie parintii Constitutiei in paragraful 1 alineatul 3 din legea fundamentala ca Romania este un stat social. Pe aceasta baza se apuca acum politicienii sa impuna celor avuti o taxa de solidaritate, pentru a veni in “ajutorul' celor care merg masiv la vot: pensionarii. Cu alte cuvinte, cei care s-au marginit sa ia spaga si sa o trimita in paradisurile fiscale n-au nici o problema. Sunt taxati doar cei care au avut curajul sa faca ceva cu banii in Romania.
Din pacate, acestia detin multe terenuri si case, nu si bani lichizi. In conditiile in care bancile romanesti finanteaza preponderent statul, si patronii in lipsa de lichiditati iau credit de la propriii angajati, dandu-le cu intarziere salariile, care ar fi urmatorul pas? Sa nu-i mai plateasca deloc. Sa vedem ce mai spun atunci politicienii care s-au evidentiat mai intai ca lideri sindicali daca principalele lor tinte electorale nu vor mai avea de la ce salariati sa-si primeasca pensiile.