x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Portret colectiv

0
Autor: Cristian Crisbăşan 24 Ian 2010 - 00:00
Portret colectiv Cristian Crisbăşan/


Vor libertate, dar trăiesc în şabloane şi se lasă manipulaţi. Vor liberalism şi individualism, dar la o adică statul să le dea şi să-i ajute. În principiu, condamnă corupţia, dar sunt gata oricând să dea şpagă, să găsească o scurtătură de la lege sau să facă un mic trafic de influenţă.



Vor să meargă totul uşor, ca uns, dar nu le plac disciplina şi organizarea. Vor să meargă totul repede, dar sunt primii care trag de timp, dau rasol, "se scot" şi risipesc timpul.

Fac curăţenie la ei în casă şi în curte, dar aruncă gunoiul pe fereastră, peste gard şi golesc scrumierele de la maşini pe stradă. Le plac hypermarketurile moderne, pline de o varietate ameţitoare de produse, dar se bagă în faţă la coadă, se calcă-n picioare printre rafturi şi-ţi iau ultimul produs din mână dacă nu eşti vigilent.

Vor democraţie şi capitalism, vor oameni politici în slujba cetăţeanului, dar nu se prezintă la vot. Vor salarii globaliste, ca în UE, dar vor să muncească după "specificul local-naţional". Vor oameni politici şi de afaceri corecţi, dar acceptă să lucreze la negru sau să mai "ciupească" de ici, de colo. Vor economie prosperă, dar şi ei întreţin piaţa neagră şi economia subterană. Vor toleranţă, înţelegere şi libertăţi individuale, dar numai pentru ei şi cei asemeni lor. Urăsc pedofilii, dar sunt primii care îşi distrug copiii pe viaţă, educându-i prost sau deloc şi "castrându-le" creativitatea. Condamnă vehement hoţia, dar ei "îşi fură căciula" reciproc, zilnic.

Se cred "frate cu codrul", dar distrug sistematic natura şi produc cantităţi uriaşe de mizerie, la propriu şi la figurat. Se simt mândri de proverbiala "ospitalitate tradiţională", dar sunt rasişti, naţionalişti, xenofobi, discriminatori şi ipocriţi. Condamnă vehement la alţii ceea ce acceptă şi tolerează la prieteni, rude sau protectori. Se mândresc cu frumuseţea femeilor lor, dar sunt, de fapt misogini şi consideră că femeia este o fiinţă inferioară bărbatului.

Fac chete publice pentru handicapaţi, dar nu acceptă să sprijine în vreun fel copiii supradotaţi sau valorile autentice. Preferă să salveze vieţi, adoptând căţei şi pisici, în loc să adopte copii orfani. Ei consumă şi importă, dar nu produc şi nu exportă. Ei nu-şi "vând ţara", preferă să o distrugă singuri, gratuit. Ei preferă să trăiască contemplativ, de pe-o zi pe alta - gândirea şi viziunile pe termen lung le importă de-a gata din Occident sub formă de produse, "know-how" şi seriale de televiziune.

Ei trăiesc în comunitate doar când se uită la televizor şi văd alţi oameni. Valorile lor supreme sunt banul şi relativitatea absolută a convingerii că "e bun şi adevărat ce-mi place mie". Mulţi ştiu că Mozart a fost un geniu, dar viaţa e frumoasă numai cu bere, spriţ, mici şi manele.

Se declară împotriva superficialităţii, vulgarităţii, fiţelor, tupeului, fuduliei, aroganţei, vanităţilor, senzaţionalismului ieftin, pornografiei şi bâlciului deşertăciunilor, dar exact aceste subiecte asigură cele mai mari audienţe şi tiraje de mass-media.
La o adică, se fudulesc cu Enescu, Brâncuşi, Caragiale, Eliade, Eminescu, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Carol al II-lea sau Hagi, dar modelele lor reale poartă alte nume şi au alte "meserii".

Ei se declară foarte religioşi, dar nu au... credinţă. Ei confundă dragostea cu iubirea şi amorul cu sexul - şi cred că dacă nu eşti gelos, nu iubeşti. Ei confundă prietenia cu amiciţia de interese şi zvonurile cu informaţia. Ei vor drumuri şi autostrăzi bune, dar îşi iau carnetele de conducere pe şpagă.
Ei vor tot şi de aceea nu mai au timp de nimic altceva.
Citeşte mai multe despre:   dreptul la excepţie

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de