Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul acesta se implinesc 150 de ani de la aparitia unui roman monumental al literaturii franceze si universale: romanul 'Mizerabilii' de Victor Hugo. Mai toata lumea stie ceva despre acest roman cu titlu atat de frapant. Unii l-au citit pe indelete, altii pe sarite, intrucat are 1.500 de pagini… Mai sunt si cei care nu l-au citit, dar au vazut adaptari cinematografice sau seriale de televiziune facute dupa acest roman fluviu… In sfarsit, multi au auzit despre existenta unei comedii muzicale care se joaca la Londra de mai bine de 25 de ani, avand ca subiect povestea din 'Mizerabilii'. Semnalez in treacat faptul ca la Paris aceeasi comedie muzicala a avut un succes relativ…
Victor Hugo a fost unul dintre acei titani ai literaturii, care a avut nu numai talente multiple, ci si sansa de a trai destul timp pentru a incarna energiile unei epoci. Nascut in 1802, el a traversat tot secolul al XIX-lea si s-a stins la varsta de 83 de ani. Poet inainte de toate, dramaturg novator, romancier cu o forta narativa coplesitoare, Victor Hugo s-a afirmat si ca un om politic, mai precis ca un intelectual angajat in apararea valorilor libertatii si ale democratiei. Unul dintre oamenii pe care Victor Hugo i-a detestat cel mai mult a fost Napoleon al III-lea, pe care l-a considerat un uzurpator al Republicii Franceze. Hugo a trait de altfel in exil, in special pe insula britanica Guernesey, in anii celui de-al doilea imperiu francez. Pe aceasta insula se afla si in 1862, cand a terminat de scris romanul 'Mizerabilii'.
La originea acestui roman se afla insa o anecdota care merita povestita. Intr-o Franta a moravurilor extrem de libere, Victor Hugo nu a fost o exceptie de la regula, a avut o viata sentimentala framantata si numeroase aventuri galante. In iulie 1845 s-a vazut chiar implicat intr-un scandal, intrucat… a fost prins de politie in plin 'rendez-vous' galant cu o anume Léonie Biard. S-ar parea ca sotul acesteia, gelos si mai ales furios pe sotia sa adultera, i-a condus pe politisti in apartamentul de langa Place Vandôme, unde celebrul Victor Hugo profita de favorurile admiratoarei sale. In ciuda practicii libertine care s-a institutionalizat in Franta inca din secolul luminilor, adica al XVII-lea, societatea burgheza a secolului al XIX-lea era severa cu cei care se lasau prinsi in situatie de adulter, altfel spus ii trimitea la inchisoare. Ceea ce s-a intamplat cu Madame Léonie Biard. Victor Hugo insa, la cei 43 de ani ai sai, acumulase cateva titluri de merit care l-au scutit de aceasta umilinta. Ca sa nu dea ochii cu lumea macar o vreme, el s-a inchis insa benevol in apartamentul sau din Place Royale (astazi devenita Place des Vosges, iar apartamentul a devenit intre timp Muzeul Victor Hugo). Iata deci contextul in care Hugo s-a aruncat in redactarea acestui roman fresca, 'Mizerabilii', pe care l-a inceput deci in 1845, l-a abandonat de mai multe ori si l-a terminat dupa 17 ani.
O alta anecdota este legata de titlul cartii. Initial, Victor Hugo il intitulase 'Jean Tréjean', apoi 'Les misères' (deci 'Mizeriile') ceea ce, trebuie sa recunoastem, suna mai putin frematator. Titlul unui roman are un efect puternic in constiinta publicului din motive subtile, sociale si conotative… Oare ar fi avut tot atata succes acest roman daca ar fi iesit de sub tipar cu titlul initial? Greu de spus, dar intre substantivul 'mizerie', de exemplu, care defineste o situatie, si substantivul 'mizerabil', care proiecteaza deja in imaginatia cititorului statura unui personaj, este o mare diferenta.
Pentru a reveni la anecdota legata de geneza acestui titlu, 'Mizerabilii', s-ar parea ca el i-a fost sugerat lui Victor Hugo de… lumea de dincolo. Marele scriitor a fost lovit de o imensa drama in cursul vietii sale, este vorba despre pierderea fiicei sale Léopoldine, care s-a inecat in Sena (la varsta de 19 ani) impreuna cu sotul ei, in 1843. Dupa acest teribil episod, toata viata sa Victor Hugo a recurs la sedinte de spiritism pentru a incerca sa 'comunice' cu fiica sa disparuta. Si s-ar parea ca Victor Hugo chiar a fost convins ca acest dialog era posibil, in orice caz, l-a practicat in mod sistematic. La o astfel de sedinta de spiritism organizata intr-o seara pe Insula Guernesey, Victor Hugo ar fi primit, din partea fiicei sale, 'ordinal' de a termina 'Mizerabilii'. Sa fi 'gresit' oare 'spiritul' care se exprima atunci titlul romanului, sa fi pronuntat el fara sa vrea 'Les Misérables', in loc de 'Les Misères'? Nu vom putea sti acest lucru niciodata, dar este sigur ca Victor Hugo a realizat imediat superioritatea semantica si estetica a titlului 'propus' de Léopoldine din lumea de dincolo…
Nu este exclus insa ca o alta femeie sa fi avut un anume rol in aceasta sugestie. Si anume Juliette Drouet, o femeie care i-a fost muza, adoratoare si amanta timp de 50 de ani (ba ii mai copia si manuscrisele in acelasi timp).
Sa revenim insa la romanul 'Mizerabilii', cu personajele sale mitologice (Jean Valjean, Cosette, Gavroche etc.). Primele doua volume ale acestei fresce istorice si umane au aparut in aprilie 1862 si au beneficiat de o operatiune de marketing demna de epoca moderna: ele au fost lansate simultan in 12 capitale ale lumii: la Bruxelles, Londra, Roma, Lisabona, Moscova, Rio de Janiero etc. si au devenit imediat un best-seller mondial. Iar in momentul lansarii celei de-a doua parti a romanului, in mai 1862, la Paris au avut loc incidente de strada de la ora sase si jumatate dimineata, atat de nerabdator era publicul sa puna mana pe continuarea cartii.
Chiar si pentru epoca noastra grabita, 'Mizerabilii' ramane un monument, iar cine are forta de a-i acorda destul timp acestui roman are si forta de a refuza industria de divertisment facila a lumii noastre grabite.
