Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sa stiti ca nu ma plang, imi vine bine nefericirea, se potriveste de minune cu sufletul meu si, indeosebi, cu cuvintele pe care le spun. Caci asta fac, spun cuvinte pentru cativa oameni, nu mai multi decat incap intr-o biserica de tara. Numai ca nu le spun in biserica, ci in spatiul mult mai ingust al paginii de carte si al celei de ziar. Cuvinte spune si Prea Fericirea Voastra, insa pentru atat de multi oameni cat incap in toate bisericile ortodoxe din tara.
Unul dintre acesti oameni sunt, cateodata, chiar eu, dar, cu tot respectul cuvenit, meritul nu va apartine Dumneavoastra, ci laptelui pe care l-am supt in primele luni de viata de la mama. Ar trebui s-o cunoasteti, deoarece a devenit sfanta, ce-i drept, nu aici pe pamant, ci in cer. Imi inchipui ca privirea Prea Fericirii Voastre – asta si explica pesemne faptul ca sunteti atat de fericit! – ajunge deseori pana acolo. fitiu, intrucat proveniti, ca si prea nefericirea mea, din om, nu-l puteti vedea pe Dumnezeu, dar macar pana la ingeri si la sfinti aveti, ma gandesc, puterea sa patrundeti cu privirea.
Puterea mea este de mii de ori mai mica, abia daca vad uneori sufletul oamenilor. Al oamenilor de rand, pentru ca inspre cei mari, asa cum este Prea Fericirea Voastra, nu cutez sa ma avant dupa asa ceva. N-am nici o indoiala ca aveti suflet, ba inca unul foarte frumos, numai ca din pricina aratata mai sus, biata mea nefericire nu l-a vazut. E unul dintre motivele pentru care sunt atat de nefericit. Cum prea fericirea de care se bucura Inalt Preasfintia Voastra se revarsa un pic si asupra noastra, nefericirea mea se afla, daca pot zice asa, in suferinta.
In sensul ca nu poate fi perfecta, ca eu, ca muritor de rand, nu pot fi in planul nefericirii la inaltimea la care va situati Dumneavoastra in cel al fericirii. N-am, desigur, dreptul sa va cer sa coborati nivelul. Asta ar insemna sa va amestecati mai mult decat se cuvine printre oameni, sa aveti de-a face cu sufletele lor, ceea ce este un lucru aproape incompatibil cu fericirea. Cu prea fericirea, nici atata! Nici dreptul de ma lauda cu faptul ca sunt, asemenea Dumneavoastra, impotiva monarhiei nu il am, dar uite ca ma laud! Asta nu m-a impiedicat, insa, ca in ziua de 25 octombrie sa-mi doresc sa ma aflu in sala Parlamentului.
Pur si simplu, ca sa ma uit de aproape la Istorie si ca ea, Istoria, sa vada c-o respect. Prea nefericirea mea n-a avut acces la aceasta intalnire. M-am consolat cu ideea ca voi fi reprezentat de Preafericirea Voastra. Dar am absentat, din preanefericire, amandoi! Sigur ca nu va cer socoteala. Doar ma mir. Ma mir si-mi pun, cu mica indrazneala pe care mi-o da laptele supt in pruncie de la mama, urmatoarea intrebare: Intre Dumnezeu si presedinte, pe cine ati alege? Asta, asa, ca sa dau nefericirii mele un sens.
Citește pe Antena3.ro
