OMV este cea mai importanta firma industriala din Austria, cu operatiuni extinse in petrol si petrochimie; Grupul austriac este un important actor pe piata regionala avand participatii in Cehia, Croatia, Slovenia, Slovacia, Ungaria etc.; este activ si in explorarea de campuri petrolifere.
Prin achizitia unui pachet important al PETROM-ului, OMV isi consolideaza pozitia de operator regional important.Privatizarea PETROM, care este cea mai mare companie din Romania, are implicatii majore. Partenerul austriac aduce un alt tip (performant) de management, va impune logica rationalitatii economice in gestionarea afacerilor, va taia centura de rente din care se infruptau interese clientelare autohtone. In Romania, numeroase intreprinderi au nevoie de o "revolutie manageriala" si privatizarea PETROM va avea impact mare. Consecintele sunt anticipate si, nu intamplator, presa romaneasca comenteaza pe larg.
Este un aspect asupra caruia doresc sa starui. Pornesc de la remarca ca "cine controleaza PETROM controleaza economia Romaniei si nu numaiâ¦". Premierul Adrian Nastase a repetat aceasta teza cu ocazia ceremoniei semnarii documentelor privatizarii; el a vorbit si de un "parteneriat" intre doua entitati corporatiste. Oficialii OMV s-au grabit sa sublinieze ca noul PETROM nu va face rabat la criterii economice, la ceea ce inseamna o administrare profitabila a afacerilor. Nici nu era de asteptat o alta reactie, intrucat OMV nu-si permite operatiuni in pierdere evitabile. Mai ales ca PETROM are nevoie de restructurare, de eliminare a redundantelor si "scurgerilor" de venit net.
Dar ideea "parteneriatului" nu este lipsita de sens. OMV este o companie in care statul austriac (prin "Compania Austriaca a Participatiilor de Stat") detine un pachet de actiuni de 35%, cel mai important de departe. Statul austriac nu gestioneaza OMV, dar, este de gandit, Grupul exprima interese economice si strategice ale sale. Petrolul este produsul strategic chintesential, ce misca economiile moderne; petrolul antreneaza interese enorme in lume. Daca se accepta acest rationament, ideea parteneriatului capata noima. Acolo unde exista participare a statului (prin pachete de actiuni sau actiune de aur - cum este cazul MOL-ului), dialogul prin politici publice coordonate in mod inteligent este facilitat. Nu ma refer la interventie politica care sa prejudicieze performanta economica. Dialogul la care ma refer priveste viitorul pietei regionale (inauntrul si in afara UE), reglementarile pe piata energiei pentru a se evita abuzuri ale pozitiei pe piata, raspunsuri posibile la socuri potrivnice (inclusiv atacuri teroriste), colaborari pe piete terte etc.
Si alte privatizari din sistemul energetic de distributie, la noi, se fac cu intreprinderi straine (ENEL, posibil Gaz de France, Ruhrgas, Gasprom etc.) la care exista participatii de stat. Concluzia este asemanatoare cu cea privind PETROM. In domeniul utilitatilor publice, gestionarea rationala a afacerilor, care poate sa insemne privatizare, tine cont de interese publice. Si asa si trebuie; altminteri nu am mai vorbi de utilitati publice. De aceea, si in Romania, introducerea de ordine, eficienta in industria energetica, prin privatizari sau contracte de management (care nu au fost experimentate, din pacate) nu exclude participatii (ca actionar) ale statului; este nevoie totodata ca autoritatile de reglementare a pietelor sa actioneze cu eficienta. In Europa se manifesta un proces de liberalizare a pietelor energiei si de privatizare a unor parti din utilitatile publice. Dar aceste piete sunt reglementate si autoritatile publice mentin participatii ca actionar.
Citește pe Antena3.ro