Privatizaţi producţia de energie!

de Ionuț Bălan | 26 Iun 2008 • 00:00

Intermediarii de electricitate sînt "factori parazitari", care scumpesc artificial energia, a declarat Ion Iliescu. Aceşti intermediari sînt exact "băieţii deştepţi din Energie" de care spunea Traian Băsescu că sînt susţinuţi politic. Dar întrebarea este aceşti "factori parazitari" sau "băieţi deştepţi" sînt cauza problemei ori numai inevitabilul efect al faptului că producătorii de energie se găsesc în proprietatea statului?

Întrebat de revista Săptămâna Fi-nanciară dacă statul poate avea un rol pozitiv în procesul de alocare a resurselor, profesorul Patrick Minford – unul dintre strategii guvernului Thatcher – a răspuns: Nu, statul nu are nici un rol. Aici e nevoie de eficienţă. Iar acest lucru poate fi cel mai bine realizat de manageri care nu sînt implicaţi politic.

Dacă ar exista totuşi un temei strategic pentru implicarea statului în producţie – continuă Minford – acesta ar trebui să facă obiectul unei dezbateri publice. De asemenea, restricţiile ar trebui impuse transparent sectorului privat. Aşa s-a întîmplat cînd s-a privatizat sectorul industrial din Marea Britanie. De exemplu, în privatizarea sectorului energetic s-a creat un sistem prin care se contracta în avans producţia de energie. S-a pornit de la premisa că firmele producătoare vor semna suficiente contracte pentru a asigura o ofertă adecvată de energie pentru întreaga cerere anticipată. Această premisă s-a dovedit corectă şi astfel nu a mai fost nevoie de intervenţia statului pentru asigurarea capacităţilor de producţie adecvate.

Potrivit lui Patrick Minford, creşterea substanţială în eficienţă realizată de companiile privatizate a fost posibilă prin absenţa intervenţiei statului. Asta fiindcă atunci cînd politicienii au puterea de a interveni managerii petrec foarte mult timp protejîndu-se de jocurile politicianiste, ceea ce reduce calitatea deciziilor antreprenoriale.

Intervievat de aceeaşi revistă, Leszek Balcerowicz – artizanul reformelor economice din Polonia – susţine că din statutul aparte al sectorului energetic – care face ca toate palierele vieţii economice şi sociale să depindă de el – nu rezultă că statul trebuie în mod necesar să deţină controlul asupra sa. Acest statut aparte poate fi tratat şi prin alte metode: o atentă şi competentă selecţie a investitorilor, o bună reglementare – nu doar prezervarea actualei proprietăţi de stat, care politizează inevitabil acest sector.

Şi tocmai pentru că sectorul energetic este atît de important – subliniază Balcerowicz –, el ar trebui privatizat. De exemplu, în Polonia, sînt din ce în ce mai multe semnale că sectorul energetic, care este deţinut în proporţie covîrşitoare de stat, ar putea deveni în curând incapabil să mai furnizeze cantităţile de energie solicitate de sistem, din cauza faptului că întreprinderile din domeniu nu au efectuat suficiente investiţii pentru asigurarea capacităţii optime de producţie şi transport.

Deci soluţia pentru a scăpa de "factorii parazitari", care scumpesc artificial energia, numiţi şi "băieţii deştepţi din Energie" susţinuţi politic, nu este un preţ unitar al energiei la nivel naţional aşa cum doreşte Ion Iliescu, ci privatizarea producţiei de energie. Soluţia este dată de liberalizarea totală a pieţei, nu de controlul preţului energiei. Dacă respectivele companii ar intra pe mîini private şi s-ar realiza investiţiile care ne lipsesc de 18 ani încoace, producţia de energie ar creşte şi preţul s-ar duce, inevitabil, în jos. În momentul de faţă, însă, cînd producători de electricitate se găsesc în proprietatea statului, marfa ajunge la consumator la un preţ piperat, ca în orice sector politizat.