Programa care îndoctrinează

Tatăl meu zideşte case, cocoţat pe schele
El cu fruntea lui ajunge până sus, la stele
Tatăl meu coboară-n mină, ca să smulgă fierul
Dar pe seară, mult îi place să privească cerul
Tatăl meu dă ţării pâine, e pe câmpuri vara
Are mari oştiri de grâne, cât se-ntinde ţara
Tata străjuie-n uzină marile cuptoare
Fierbe-n vatră cu oţelul, bulgării de soare
Tata ne deschide-n şcoală, cel dintâi, caietul
El ne învaţă socotitul, dar şi alfabetul
Alb halat îmbracă tata în spital când vine
Spune-i numai ce te doare, el te face bine.

Iată cum la 24 de ani de la abandonarea comunismului, copiii din clasele primare sunt „hrăniţi” tot cu poezie prolecultistă, cum e cea de mai sus a Veronicăi Porumbacu. E aceeaşi persoană care a anticipat integrarea în UE scriind:

O, Europă, te simt în mine
Te simt adânc în mine!

Cu riscul de a fi taxată de Păstorel Teodoreanu:

Mult stimată Veronică
Eu credeam c-o ai mai mică
Dar mărturisirea-ţi clară
Din Gazeta Literară
Dovedeşte elocvent
Că în chestia matale
Cu-adâncimi fenomenale
Intră-ntregul continent!

Dar cu poezie proletcultistă de pe vremea şlagărului „Macarele” sunt îndoctrinaţi elevii mici.

O macara încetinel
Mi-a adus un bileţel
Îl prind iute şi-l citesc
„Spor la lucru şi te iubesc"

Celor mai mari li se predau în clasa a IV - a, la Educaţie Civică, paragrafele din Constituţie care le arată că trăiesc într-un stat naţional - socialist: „România este stat naţional (...) social (...) are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi”. După care sunt „testaţi”: Consideri că dragostea de ţară e o îndatorire a oricărui cetăţean român? Sau: Crezi că poţi să serveşti ţara prin orice profesie? Şi sunt încă o tură îndoctrinaţi: „Statul asigură securitatea personală a cetăţenilor, siguranţa publică, protecţia socială a oamenilor, apărarea ţării, înfăptuirea dreptăţii şi sprijină economia ţării”.

Din câte se observă după 7 ani de educaţie bună primită în familie, vine statul şi instituţionalizează relaţia părinte - copil, sugerând că individul nu trebuie să se apere şi să economisească, pentru că de asta se ocupă statul. Şi ştiţi cine sunt cei ce dau bani statului ca să strice ce au primit bun de acasă copiii? Aceia cărora li se spune că învăţământul e gratuit, chiar în timpul în care achită impozitele.

Cel mai nociv lucru este însă programa şcolară unică, impusă atât şcolilor publice, cât şi celor private. |n loc să existe mai multe programe, pentru ca părintele să poată să aleagă instituţia de învăţământ. Asta pentru că nişte copii pot fi la fel de bine educaţi pornind de la alte premise. Scopul e la limba română, de exemplu, să înveţe să se exprime, nu să fie spălaţi pe creier cu poezie prolecultistă.

Ca să rezum, când testezi nişte aptitudini la cineva, respectiva persoană trebuie să le demonstreze indiferent de programă ori dacă a studiat la o şcoală publică, privată sau dacă a primit educaţie la domiciliu. E inadmisibil să se discute de competitivitate şi productivitate în toate domeniile, mai puţin în învăţământ, unde „consumatorii” nu au libertatea de a alege şi vine o agenţie de stat să decidă programa.