Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fenomen complex şi insidios, moda îşi poate face apariţia acolo unde nu te aştepţi. Modele vestimentare sunt o banalitate de multă vreme, mai surprinzător este atunci când auzi că unele meserii ar fi "la modă" sau că ecologia ar fi devenit o modă. Moda nu ocoleşte nici turismul şi, din când în când, auzim că unele destinaţii ar fi la modă. După căderea comunismului, occidentalii au descoperit farmecul uluitor al unei capitale pe care o ştiau sub cizma sovieticilor, Praga, drept care el a devenit imediat la modă. Britanicii au declanşat mai multe mode turistice în ultimele 200 de ani. Aristocraţia britanică a fost cea care a început, la jumătatea secolului al XIX-lea, să-şi petreacă iernile pe Coasta de Azur, în Franţa, ceea ce a declanşat o adevărată modă, şi întreaga aristocraţie europeană a urmat exemplul.
Interesant este că nimănui nu-i trecea prin cap, în acea perioadă, să-şi petreacă şi vacanţele de vară pe malul Mediteranei. Lumea bună a Franţei, în frunte cu aristocraţii şi cu artiştii din toate domeniile, îşi petrecea vara pe coasta normandă a Atlanticului, la Deauville, Trouville, Cabourg... Abia după primul război mondial, prin 1924, o mână de artişti excentrici, printe care se aflau Picasso şi scriitorul american Scott Fitzgerald, au decis să-şi petreacă vara în sudul Franţei, ceea ce a declanşat apoi o modă.
Cel mai halucinant fenomen de modă turistică din ultimii 30 de ani este însă descoperirea Provenţei. Festivalul de la Avignon există din 1947, dar el n-a provocat la ora aceea apariţia unui turism de masă şi nici nu i-a incitat în masă pe britanici, pe belgieni sau pe olandezi să înceapă să cumpere vechi ferme din regiune pentru a le restaura şi a le transforma astfel în case de vacanţă. Această modă a venit mai târziu, după 1980, când a început să fie construit trenul de mare viteză între Paris şi sudul Franţei. Cei 800 de kilometri care separă Parisul de Provenţa pot fi parcurşi acum numai în două ore şi patruzeci şi cinci de minute, ceea ce parcă le-a deschis brusc ochii investitorilor şi turiştilor. Brusc, ei au descoperit că în regiunea Luberon se află zeci şi zeci de burguri care sunt printre cele mai frumoase din Franţa, că tradiţiile culinare şi culturale ale Provenţei sunt o încântare pentru simţuri, că marea se află la numai o oră cu maşina de Avignon şi că în definitiv când închiriezi un apartament într-o vilă cu piscină nici nu ai nevoie de mare.
Şi mai uluitor este însă impactul pe care l-a avut cartea intitulată "Un an în Provenţa" scrisă de britanicul Peter Mayle în 1989. El n-a făcut decât să povestească viaţa sa de zi cu zi ca proprietar al unei case într-un frumos sat din inima Provenţei, Ménerbes. Succesul cărţii a fost uluitor, ea s-a vândut numai în Marea Britanie într-un milion de exemplare, şi în restul lumii în şase milioane de exemplare. Mii de britanici au urmat exemplul lui Peter Mayle şi şi-au cumpărat case în Provenţa. El, din păcate, n-a mai avut linişte în satul Ménerbes, fiind asediat de ziarişti, de compatrioţi şi de admiratorii săi din lumea întreagă care veneau acolo ca să-i ceară autografe. Peter Mayle a fost obligat deci să-şi vândă casa şi să plece (tot în Provenţa, dar într-un loc pe care nu l-a mai dezvăluit).
Provenţa a fost însă invadată şi de mii de pictori şi de artişti plastici (sculptori, ceramişti, fotografi, videaşti etc.) dintr-un alt motiv, care ţine de fantasmele culturale. În secolul al XIX-lea, artişti precum Van Gogh, Gauguin, Cézanne s-au dus în Provenţa în căutarea unor culori şi a unei lumini pe care nu le aveau la Paris sau în nordul Franţei. Exemplul lor a fost urmat în toată prima jumătate a secolului al XX-lea de alţi pictori, de la Chagall la Picasso... Ei bine, pe urmele lor, artiştii contemporani şi-au cumpărat case, mai ales în centrul burgurilor din Provenţa, şi au creat în această regiune una dintre cele mai dense reţele de ateliere şi galerii de artă din lume...
Provenţa este deci la modă. Ceea ce înseamnă că vilele şi apartamentele sunt închiriate cu şase luni înainte sau chiar mai mult de cei care vor să se bucure de farmecul acestei regiuni. O întreagă industrie culturală s-a dezvoltat pe fondul invaziei turistice, iar speculaţia imobiliară a atins apogeul. Dintr-o regiune care somnala, Provenţa a devenit un mit, o celebritate mondială, o modă care durează. Pentru că, în cazul acestei regiuni, se întâmplă ceva dincolo de modă: cine trece prin această regiune măcar o dată fie că vrea să revină, fie că începe să se gândească serios să lase totul şi să se mute definitiv în Provenţa.
Citește pe Antena3.ro
