Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Gino Iorgulescu nu s-a internat la LPF pe post de azilant al fotbalului. Spre deosebire de predecesor, Iorgulescu nu a urmărit în demersul său vămuirea a cine știe ce prerogative ale funcției. Omul a ales mișcarea și se mișcă bine. Reducerea la 14 a numărului de echipe din campionatul primei ligi și adoptarea sistemului cu play-off și play-out nu reprezintă decât o reacție rațională la realitatea de fapt pe care o traversează fotbalul nostru. Realitate marcată atât de criza economică cât și de o consecință a acesteia, criza valorică. Numărul mai mic de echipe în Liga 1 înseamnă sume mai mari acordate cluburilor din drepturile de televizare, dar și o concentrare a capitalului uman. Apoi, adoptarea sistemul cu play-off și play-out aduce cu sine, într-o ediție de campionat, un număr mai mare de meciuri pentru fiecare echipă. Ceea ce ar trebui să conducă spre o competiție mai antrenantă și poate chiar mai profitabilă.
Deciziile care acompaniază restructurarea esențială a campionatului au și ele rost bine definit. Obligația fiecărui club din Liga 1 de a avea în lotul de 25 patru jucători formați la nivel local și patru jucători formați la nivel național corectează niște obișnuințe păcătoase ale ultimilor ani. Obișnuințe cultivate de acei tarabagii ai fotbalului stârniți la treabă de avantajele facile ale comerțului second-hand. Acești afaceriști veroși din fotbal, care nu aveau nimic comun cu meseria, au asimilat distrugerea concurenței interne cu reducerea spre zero a activității în centrele de copii și juniori. Și nu spun că nu erau ei capabili să încropească niște echipe de venetici capabile să supraviețuiască în cotonogeala internă. Dar, astfel, strigarea antrenorilor de la loturile naționale rămânea tot mai mult fără răspuns.
Iorgulescu se mișcă bine. Dar deciziile LPF, chiar dacă impun revenirea la normalitate, au parte și de contestări vehemente. Protestele vin, firesc, din partea celor care și-au făcut loc prin treaba unui fotbal caracterizat de mult și prost. Un astfel de tiriplici perora zilele trecute pe această temă, forțându-și neuronul înspre ziceri grele. Omul era atât de dedicat atunci când vorbea despre idioțenie, despre cea mai mare cretinătate a fotbalului românesc încât am avut impresia că se adresează unei oglinzi.
Citește pe Antena3.ro
