x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Puțină macroneală nu strică

0
Autor: Dan Constantin 01 Mai 2019 - 08:24
Puțină macroneală nu strică


Președintele francez Macron a lansat un program economic de substanță care are în obiectiv și întărirea unor politici sociale prin măsuri de relaxare fiscală. Reducerile de taxe ar conduce la o scădere a poverii fiscale cu 5 miliarde de euro pe an, bani care ar reveni persoanelor cu venituri reduse, măsură țintită pentru liniștirea vestelor galbene. Macron anunță principial o „justiție fiscală” dar realitatea arată o polarizare tot mai accentuată a stării materiale din societatea franceză, care determină și contribuții diferențiate la buget. Publicația Les Echos difuza săptămîna trecută un grafic elocvent privind contribuția populației la impozitul pe venituri în funcție de câștigurile anuale. Cei care au venituri de până la 15 mii euro anual sunt scutiți de impozit, ponderea acestora în ansamblul populației fiind de 38 la sută, 23 la sută aflându-se în plaja sărăciei grele, cu venituri de la 0 la 10 mii euro. Contribuția la buget începe cu o pondere de 2 la sută a celor cu venituri de 15-20 de mii de euro, care reprezintă 16 la sută din populație. În aceste zone se regăsește bazinul vestelor galbene care reprezintă statistic 54 la sută din populație, pentru care fiecare euro contează. „Justiția fiscală” devine o glumă când 71 la sută din impozitul pe venit este luat de la francezii care au venituri de peste 50 de mii de euro, care reprezintă sub 12 la sută din populație. Aici este inclusă și minoritatea francezilor de 0,4 la sută, cu venituri anuale de la 200 de mii de euro la peste 1 milion care asigură 22 la sută din impozitul pe venit. Aceste mari discrepanțe au punctul de plecare din politica de impozitare diferențiată care se aplică în Franța de decenii. Programul anunțat de Macron a fost catalogat cu ironie un viraj în linie dreaptă, deoarece nu schimbă filozofia fiscalității diferențiate, pe tranșe de venituri. Cum ar arăta în România un „plan Macron”? Cu egalitarismul de 16 la sută în impozitul pe venituri, reducerea poverii fiscale este imposibilă, promisiunile de a face tranșe diferențiate, de la 16 puncte procentuale în jos, fiind doar idei populiste, greu de acceptat logic în mecanismul bugetar. Veniturile suplimentare pot fi stoarse din reducerea evaziunii, prin impozitarea muncii acum aflate în zona neagră sau gri. Vrem o țară ca afară, dar „afară” impozitele și taxele sunt substanțial mai mari. O „macroneală” românească ar impune ca politica fiscală să se bazeze pe coeziunea mediului de afaceri cu politicile guvernamentale și atenuarea conflictelor cu mediul bancar. Pentru cei care fac scenarii pe zona economiei românești este de reținut că la București există și pârghia politicii monetare care dă stabilitate prin puterea și independența Băncii Naționale. Vrem să aducem metalul galben acasă dar să ținem departe vestele galbene. Și pe cal, și în căruță, și pe jos, și-n teleguță, nu prea se poate.


Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de