Razboinicul luminii nu este in fapt decit carne de tun

Tambalaul din fotbalul romanesc devine un spectacol timp si vesel in acelasi timp. Un spectacol numai bun pentru a distrage atentia de la campionatul nostru cotonog, in care chiorii se iau la intrecere cu orbii. Se vorbeste mult.

Tămbălăul din fotbalul românesc devine un spectacol tîmp şi vesel în acelaşi timp. Un spectacol numai bun pentru a distrage atenţia de la campionatul nostru cotonog, în care chiorii se iau la întrecere cu orbii. Se vorbeşte mult. Oratorii ghiftuiţi de suficienţă se chinuiesc să fie convingători, dar nu le iese. Fiindcă au memorat cuvinte fără număr, însă nu le-au aflat încă sensul. De aceea vorba nu-i ajută să articuleze idei şi atunci o folosesc pentru a desena cu ea interese. În aceste condiţii, orice încercare de a afla adevărul din spusele lor este derutantă, este sortită eşecului. Poţi descifra în schimb interesele scandalagiilor dacă te-ai specializat în citirea semnificaţiilor absconse din desenele lor rupestre. Protagonistul momentului este Gigi Becali. El a greşit prima oară atunci cînd a crezut că premierea unei victorii este mai tentantă pentru universitarii clujeni decît premierea înfrîngerii. A gafat şi a doua oară cînd a socotit că în preţul iertării de la CAF intră şi asmuţirea pudelului Daniel Florea împotriva lui Mircea Sandu. Războinicul luminii s-a imaginat probabil cavaler în slujba unei cauze nobile, titular unic de front şi conducător autoritar al aliaţilor conjuncturali. Numai că realitatea îi dă palme zdravene. Iluziile se risipesc rînd pe rînd în timp ce Gigi va rămîne ca la început şi chiar mai rău decît atît. Nu va reuşi să-şi ia niciodată revanşa împotriva celor care au lucrat mîrşav împotriva Stelei la finalul campionatului trecut, pentru a compensa sentinţa din cazul bricheta. Mai mult, se va considera că tot el este vinovat deoarece decizia CAF nu a reparat doar sancţiunile aberante ale comisiilor de disciplină şi apel. Obedientul domn Florea a băgat albitor şi în petele reale ale acţiunii de la Cluj. De aceea cred că Gigi trebuia să-şi vadă de treabă şi să-şi învingă adversarii prin succesele echipei sale care arată la ora actuală extrem de promiţător. Altfel, iluzia că luptă pentru o cauză nobilă se va transforma într-o realitate apăsătoare pentru Steaua. Gigi Becali a fost convins că el este titularul unic de front. Beneficiile scandalului vor fi marcate doar în contul unor adversari din campionat care pentru moment s-au deghizat în aliaţi ai lui Becali şi care pun paie pe foc doar pentru a-l compromite pe patronul stelist. În cîştig vor ieşi chiar şi cei care nu s-au mai obosit să poarte masca prieteniei cu Becali. Aceştia îşi vor trage porţia de foloase din statutul lor de opozanţi ai patronului din Ghencea. Iar cînd şmecherii îşi vor vedea sacii în căruţă şi vor părăsi discret frontul, singurul care va rămîne să tragă ponoasele va fi Gigi Becali. Bietul de el nu va avea nici măcar scuza destinului tragic, fiindcă este mult prea evidentă strategia neghioabă.