Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trimestrul II s-a incheiat deja si toate indiciile sunt ca performantele din primul trimestru, care au facut sa se obtina crestere economica fata de trimestrul anterior (cel de-al patrulea din 2010), nu s-au mai repetat!
Partea coplesitor preponderenta din economie, care este legata de consum, s-a miscat la aceeasi intensitate scazuta, caci de mai multa finantare n-a dispus! In schimb, partea nefericit minoritara din economie, care este legata de productie, n-a mai 'duduit' ca in trimestrul IV 2010 si trimestrul I din 2011, pur si simplu fiindca debuseul pentru care lucra - pietele din Occident - si-a redus destul de server cererea in contextul unei slabiri vizibile a recuperarii postcriza in vestul Europei. Cu alte cuvinte, grosul economiei a stagnat, ba chiar a dat putin inapoi, iar motorul-export a incetinit serios, conditii in care ansamblul, nemaiavand de cine sa fie impins, si-a oprit inaintarea. Pentru a spune lucrurilor pe nume, modelul economic de anexa bananiera al Romaniei a jucat nefast nu doar in amplitudinea manifestarilor crizei, ci si in precaritatea si fragilitatea depasirii acesteia.
De fapt, in doi ani si ceva de pretinsa 'restructurare' a economiei, toate articulatiile au ramas aceleasi. La baza nu s-a schimbat nimic. Aceleasi pozitii subponderale ale productiei si pozitii supraponderale ale consumului. Acelasi profil structural al economiei. Nici nu se poate schimba ceva in domeniu decat in ani si ani. Problema este doar ca nu s-a infiripat nici o schimbare, caci n-au existat investitii de fond in productie care sa initieze 'restructurarea'. A avut loc doar o scadere a consumului in sine pentru ca nu s-a mai dispus de mijloacele de finantare din anii anteriori. Intre 2003-2008, consumul a crescut pe baza finantarii externe private prin creditarea populatiei si firmelor de subsidiarele bancilor straine din Romania. In 2009, aceste banci au oprit finantarea. Programul FMI n-a urmarit altceva decat sa reduca consumul la nivelul posibilitatilor de finantare, prin scaderi de salarii, pensii si programe sociale, precum si prin majorari de impozite. Consumul nu a fost redus mult mai mult, respectiv la nivelul finantarii amputate din partea bancilor, pentru ca o parte din fosta finantare a fost pus statul s-o preia prin propria indatorare si va fi platita peste ani de copiii nostri.
In conditiile absentei unei adevarate 'restructurari', cresterea economica ramane la cheremul cresterii consumului, dar, in conditiile lipsei actuale si previzibile de finantare pentru majorarea consumului, cresterea economica nu va putea fi decat slaba si extrem de fragila, pentru ca va depinde de un segment minoritar de activitate economica (cea de productie), care este atat de subponderal, incat abia poate trage ansamblul. si care, neavand si o piata interna pentru care sa lucreze, este conditionata disproportionat si unilateral de fluctuatiile de pe anumite piete externe.
Sa nu ne ferim a privi adevarul in fata. Succesele intr-adevar remarcabile ale exporturilor din Romania in 2010 si in primele luni ale anului 2011 au fost de fapt realizarile Dacia si Nokia. Nu conteaza din punctul de vedere al discutiei de aici ca este vorba despre doua multinationale straine care nu au legatura cu Romania decat localizarea bazei de productie! Conteaza insa faptul ca s-a intamplat ca acestea sa intalneasca, in perioada cu pricina, niscai conditii favorabile nerepetabile, precum programul Rabla din Germania sau lansarea modelului Duster ori explozia vanzarilor de telefoane mobile de rangul doi in tari din Orient sau Africa.
Cu ajutorul acestor conditii, PIB-ul romanesc a palpait in ceea ce s-a numit 'iesirea tehnica din recesiune'. A fost insa de ajuns ca Germania sa revina la vanzarile auto traditionale, ca Duster-ul sa piara ca trufanda si Nokia sa aiba mari probleme globale (pentru ca a pierdut competitia mondiala a smart-phone-urilor), si exporturile 'romanesti' s-au prabusit cu aproape 20%, cresterea industriei s-a temperat la 5%-6% si, in conditiile lancezelii consumului, PIB-ul a stagnat sau chiar a dat inapoi! De vina este modelul bananier.
