Refuzaţi pe motiv de infrastructură

România a fost tratată cu refuz de concernul Daimler. Acesta a ales-o pe vecina noastră Ungaria pentru construcţia unei noi fabrici Mercedes-Benz. Investiţia va fi de 800 de milioane de euro. Pe lista posibilelor amplasamente din Europa de Est se aflau şi ţara noastră, Serbia, Polonia.

România a fost tratată cu refuz de concernul Daimler. Acesta a ales-o pe vecina noastră Ungaria pentru construcţia unei noi fabrici Mercedes-Benz. Investiţia va fi de 800 de milioane de euro. Pe lista posibilelor amplasamente din Europa de Est se aflau şi ţara noastră, Serbia, Polonia.

Faptul că Nokia şi-a relocat activitatea din Bochum la Cluj ne dăduse vînt în pînze şi ne alimentase speranţa că am intrat şi noi pe harta investiţiilor europene de top. Nu împărtăşesc opinia unor analişti care spun că noi am fi fost perfecţi, dar germanii au avut motive de imagine, pentru a prefera Ungaria. Pentru că, la nivelul percepţiei, asocierea mărcii Mercedes-Benz, un simbol al industriei germane, cu aceea a producătorului finlandez de telefoane mobile nu ar fi adus nici un avantaj. Dar cui i-ar fi păsat? Cînd e vorba de bani, şi mai ales de foarte mulţi, de economisit sau de cîştigat, nu prea se cunosc exemple de renunţări la afaceri de dragul impresiei artistice.

Explicaţiile că am fost ocoliţi de Daimler ţin de structura noastră organizatorică, de caracteristicile forţei noastre de muncă, de ritmul în care ştim să facem treabă nemţească şi de aspectul medieval al şoselelor. Iar toate aceste criterii ne-au dezavantajat şi i-au făcut cîştigători pe unguri. Fabrica de la Kecskemet, oraş situat la aproximativ 80 de kilometri de Budapesta, va produce inclusiv noua generaţie de motoare Mercedes-Benz în patru cilindri, care va intra pe piaţă în cursul anului 2008 şi va fi disponibilă şi pentru noile modele lansate.

La începutul acestui an, oficiali ai Daimler au vizitat România şi au analizat posibilitatea amplasării fabricii în două locaţii: Cluj-Napoca şi Timişoara. Cel mai mult s-a vorbit de alegerea parcului industrial de la Jucu, unde, aşa cum ştiţi, Nokia
şi-a relocat o fabrică de telefoane mobile de la Bochum, Germania.

Dacă ar fi ales România, pentru noua fabrică s-ar fi creat 2.500 de noi locuri de muncă. Un salariat din industria constructoare de maşini din România are 40% din venitul unui muncitor din Ungaria. De asemenea, cei care lucrează în birourile ungureşti sînt plătiţi cu peste 4.000 de euro, în vreme ce la noi primesc pînă în 2.000 de euro.

De unde concluzia este clară. Germanii au preferat să plătească mai mult, dar să obţină o marfă de calitate. În ceea ce ne priveşte, ne-au descalificat, cum aminteam, şi nivelul profesional al forţei de muncă, dar şi boala noastră naţională ce pare incurabilă: lipsa infrastructurii rutiere.

Ce părere are distinsul şef al statului, care afirma parcă mai ieri că România nu are nevoie de autostrăzi? Cum se simte ca preşedinte al unei ţări refuzate la investiţii din motive de infrastructură? Probabil foarte bine. În fond, el şi analiştii de curte circulă cu elicopterul!