Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Europa a făcut progrese importante în reducerea poluării provenite din industrie și trafic, însă o nouă sursă de particule atmosferice începe să aibă efecte tot mai mari asupra calității aerului: praful transportat din deșertul Sahara.
O echipă de cercetători a folosit modele bazate pe inteligență artificială pentru a analiza evoluția particulelor de praf din atmosferă între 2012 și 2021. Rezultatele arată că, în timp ce poluanții proveniți din activitățile umane au scăzut, cantitatea de praf saharian care ajunge în Europa a crescut, mai ales în sudul continentului.
Efectele prafului saharian
Particulele de nisip din Sahara sunt transportate de curenții de aer peste Marea Mediterană și ajung frecvent deasupra Spaniei, Portugaliei, Italiei, Greciei și regiunii Balcanilor.
Deși cantitățile care ajung în nordul Europei sunt mai mici, cercetătorii au observat că ritmul de creștere este similar cu cel înregistrat în sudul continentului. Specialiștii avertizează că acest fenomen ar putea deveni o preocupare tot mai importantă și pentru regiunile mai îndepărtate de Africa.
Un episod spectaculos a avut loc în octombrie 2017, când cerul de deasupra Insulelor Britanice a căpătat o nuanță roșiatică. Fenomenul a fost provocat de uraganul Ophelia, care a transportat praf saharian peste Europa, combinat ulterior cu fumul provenit de la incendiile de vegetație din Peninsula Iberică.
De ce ajunge tot mai mult praf saharian în Europa
Cercetătorii indică mai mulți factori care contribuie la intensificarea fenomenului. Unul dintre aceștia este extinderea deșertificării în Sahara, influențată atât de ciclurile naturale ale climei, cât și de încălzirea globală.
Estimările arată că deșertul Sahara s-a extins cu aproximativ 10% în secolul XX, iar tendința continuă.
„Nu este încă pe deplin clar în ce măsură schimbările climatice provocate de activitatea umană contribuie la această evoluție, însă datele actuale sugerează că încălzirea globală favorizează condițiile care permit extinderea deșerturilor”, au explicat cercetătorii.
Pe lângă suprafața mai mare a zonelor aride, modificările circulației atmosferice contribuie la transportul unor cantități mai mari de praf către Europa.
Furtunile de praf sunt mai intense
Potrivit autorilor studiului, numărul furtunilor care transportă praf din Sahara și Deșertul Arab nu a crescut semnificativ. Diferența este că aceste fenomene au devenit mai puternice și transportă volume mai mari de particule.
Cercetătorii pot identifica originea prafului analizând compoziția sa chimică. Particulele provenite din activități urbane conțin cantități ridicate de calciu, asociat cu betonul și materialele de construcții, în timp ce praful saharian este bogat în aluminiu, un element prezent în scoarța terestră.
Citește și Descoperire șocantă în Sahara: 200 de schelete de oameni au fost găsite într-un cimitir preistoric
Riscuri pentru sănătate
Una dintre principalele preocupări ale specialiștilor este impactul asupra sănătății oamenilor. Particulele fine de praf saharian pot pătrunde adânc în plămâni și pot favoriza inflamațiile, stresul oxidativ și afectarea țesuturilor.
Expunerea la concentrații ridicate de particule poate fi asociată cu agravarea unor afecțiuni respiratorii, precum astmul, dar și cu un risc crescut de probleme cardiovasculare.
Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare studii pe termen lung pentru a determina efectele complete ale creșterii nivelului de praf saharian asupra populației.
IA monitorizează poluarea
Autorii studiului consideră că metodele bazate pe inteligență artificială pot îmbunătăți monitorizarea calității aerului în Europa.
Modelele tradiționale reușesc să prevadă mai ales episoadele puternice de praf, însă întâmpină dificultăți în detectarea evenimentelor mai mici și în estimarea exactă a concentrațiilor de la nivelul solului.
Prin combinarea datelor de măsurare din peste o sută de locații europene cu algoritmi de inteligență artificială, cercetătorii au reușit să creeze o imagine mai precisă a distribuției particulelor de praf și a riscurilor asociate.
Studiul, publicat în revista Nature, oferă noi informații despre modul în care schimbările climatice și transformările mediului influențează calitatea aerului din Europa, potrivit iflscience.com.
Citește pe Antena3.ro
